Arhiva autorului: Lia Ruse

Despre Lia Ruse

Lia Ruse s-a născut la 13 mai 1931 în comuna Teiu Judeţul Argeş, ca fiică a lui Nestor Gogoncea şi a Ioanei, ambii cadre didactice. Urmează Şcoala Primară în satul natal, apoi Liceul Mihail şi Sevastiţa Vasilescu Piteşti şi Liceul I. L.Caragiale Bucureşti. Originea socială şi trecutul politic al familiei i-au permis accesul doar la studii postliceale de trei ani, secţia Farmacie. Are preocupări literare chiar din timpul şcolii primare. Abia după decembrie 1989 i se publică prima poezie - “Biserica cu ceas”, la 21 ianuarie 1990, în Argeşul Liber. O mare bucurie îi aduce prezentarea unor poezii la postul de radio Vocea Americii, în mai multe emisiuni, începând cu 18 februarie 1990, de către Elena Velisar şi recitate de Victor Ştrengaru şi Mihai Rosetti. A colaborat intens la Argeşul Liber şi, după înfiinţare, la săptămânalul argeşean de cultură “Săgetătorul” şi la Glasul Dreptăţii, la Piteşti. În luna mai 2004, vine cu soţul ei la Montreal, unde fiul cel mare - Lilion Ruse - se stabilise încă de la începutul anului 1993. Aici publică la Tribuna noastră, Pagini Româneşti, Candela de Montreal, Observatorul din Toronto şi continuă colaborarea, în ţară, pe lângă revistele anterioare, cu revista Singur din Târgovişte, Revista Luceafărul Botoşani, Revista Agata Literara Botoşani, chiar în revista Vorniceneanul din Vorniceni, Peniţa de aur şi altele în care s-a regăsit publicată. Debutează cu “Freamăt de mai în colorit de toamnă” poezii - în anul 1994 -, la editura Basarab din Curtea de Argeş (prezentare Al.Th. Ionescu, director revista Calende, Piteşti). Are până în prezent 15 volume de poezie. Este prezentă în antologii de poezie din ţară şi Canada, în dicţionarul bibliografic: Scriitori, publicişti, folclorişti ai Argeşului (de la Neagoe Basarab până azi). Face parte din primul volum “O Altfel de Istorie a Literaturii Române Contemporane”, realizat de revista Singur din Târgovişte. Publică în reviste de literatură din România si din străinatate.

Gândul luminează

Publicat de Lia Ruse, 15 august 2014

Gândul luminează peste pragul verii (Rar se aşază-n golul din timpul uitat), Fructe răcoroase, umbre limpezite, Sunetul din merii risipiţi în August Pe-un fior de frunze uşor legănat… Polei pastelat din văzduh coboară, Cade în livada cu surâs de aur. Ca-n timpurile de odinioară Ramurile cântă pe verde de laur. Blând, mirosul dulce aiurează-n sus, Dorul curge-n vară, ora în ceasornic, Miere e-n lumina lunecând spre-apus… Peisaju-i vis, pământul e … Continuarea


Stihie

Publicat de Lia Ruse, 6 august 2014

2014 Cer ostenit de ploile vărsate!… Duhurile-albastre cu miros de crud, Pustiuri de-ntuneric, le împarte. Vineţiu, văzduhul se umflă spre sud! Cu privire rece, totu-nvăluie Clipa asta goală ce alunecă, Fulgerul, în trosnete, parcă stăruie Parcă, din ce în ce, mai mult, se-întunecă. Ploaia e pierdută într-o-nnoptare Ropotele dese se ascultă-n silă, Cad umbrele-n albastra disperare. Doamne! Ascultă ruga şi ai milă. Mugetul apei întruna aleargă Înspăimântă lumea şi o … Continuarea


Dispersare

Publicat de Lia Ruse, 30 iulie 2014

Iar se rostogolesc în aerul dulce Zile împovărate de farmec şi de vis; E vară şi… în spaţiu arde o comoară, E atârnată lumea-n visare ca-n abis. Soare torid, Amiază calmă, galbenă de tei, Un scârţâit de poartă Se reazimă de timp… Şi,.. ca o lunecare, prin spaţiu, Licăresc scântei. Balsamul cerne ploaie – din nuc – Peste-anotimp… Silabele zefirului foşnind în lumină Nu îndrăznesc să-nchege, Cel puţin un cuvânt … Continuarea


Vară

Publicat de Lia Ruse, 16 iulie 2014

Vară acoperită de ierburi în smaralde Şi pictată-n culori de Dumnezeu pe pământ, Vară luminată de-atâtea clipe calde, Răcorită de evantaiul frunzelor vânt, Tu eşti-mbăiată-n ploi şi zvântată la soare, Primenită cu fotă şi ie-n mărgele, Zilele tale sunt mereu în sărbătoare, Iar nopţile albastre doldora de stele. Arborii, pomii-şi agaţă, pe ramuri, cercei Câmpul se transformă-n galben din verdele crud, Fiecare vietate-şi ţese umbra ei, Iar soarele coboară-ncetişor către … Continuarea


Pe poteci umbrite

Publicat de Lia Ruse, 8 iulie 2014

Pe poteci umbrite clipa-a-alunecat, Un sentiment aleargă, peste vară, Într-un vis cu doruri uşor legănat. Ochi fierbinţi de soare –peste noi- coboară, Scaldă iar grădina cu miros de crin, Cald, aerul vesel tremură miraje, Miere şi iubire – timpul trece lin. Tu mă chemi, eu vin cuprinsă de vrajă… Cum arde privirea! sufletele sună, Vara curge-n vene, curge într-un cânt, (Note muzicale plutesc şi se-adună), Iluzii despletite,… tremură un gând… … Continuarea


Sărutul depărtărilor

Publicat de Lia Ruse, 3 iulie 2014

Lunecă zilele verii Cu degete calde, Cu suflarea lor de tei înflorit, Răsfoite-n zări limpezi şi afunde, Pe valuri de aer plutitor Ca un zbor oprit. Câte-un vis trece de la o zi la alta, Cu paşii nopţii prin nostalgia lui, În tăceri adânci îmblânzite de iunie Prin albastra mirare a cerului. E vară! Port, cu mine, o lumină blândă, Când în somnul meu cobori. Din crin în crin iubirea … Continuarea


Arc de ceas

Publicat de Lia Ruse, 21 iunie 2014

Prinde-mi o floare, vară,-n părul brun Pe clipa ta să fiu, din nou, frumoasă, Am prins iubirea făr` să vreau. M-adun Într-o privire dulce şi duioasă… Tu, inimă – de-acum nu ştiu ce fac-! Stai strânsă-n chingi şi baţi ca o pendulă În corpul meu. Eu vreau să-ţi fiu pe plac Dar… dacă tu ai devenit credulă?!… *** Mă răcoresc prin zorile de rouă Şi zburd pe geana soarelui aprins … Continuarea


Vino

Publicat de Lia Ruse, 9 iunie 2014

Clipa pe care eu am simţit-o Avea ritmul unui vals plutitor… Oare se ştie cum trece prin noapte Sufletul meu scuturând candori !? Deodată o inimă-nvie, Saltă-o-ntâmplare, aprinde-o privire, Ies din emoţii scântei Pe-o tandră amintire. Vino! Îmi şopteşti… Turburătoarea-mi suflare O las să-mi treacă prin noapte, mirat Privirea ta naşte în clipele dulci Fiorul unui strigăt curat. Apoi. Şi-o vorbă va face, deodată, lumină Cu sunete calde răscolind privirea… … Continuarea


Ca un plâns

Publicat de Lia Ruse, 26 mai 2014

Se înăsprește gerul în zăpadă, Un ceas aleargă orele în fum Și înserarea rece stă să cadă. Spre tine curg iar, gândurile-acum… Clipa de taină-a timpului plecat Rostogolește sângele în vine Neuitând lumina care-a fulgerat Privirea, cu razele senine… E ca și cum aș trece prin tunel Și rătăcesc -dar- uit să iau aminte, Într-o rugăciune, cuibărită-n el, Plânsu-mi răbufnește în cuvinte… Spre tine curg, iar, gândurile-acum! Ce-aș da, să … Continuarea


Extaz

Publicat de Lia Ruse, 20 mai 2014

Omule! Treci prin faţa casei Îmbrăţişată de viţă sălbatică La geam, o femeie-ngândurată Împleteşte în clipa extatică. Cum ai dat de urma ei?! Învăluită-n taină ca-ntr-o poezie După-amiaza coaptă-n soare Teama o topeşte în euforie. Prin cea dintâi privire, Asupra străinei, s-a trezit Spiritul curat! Pentru prima dată Eşti descumpănit. Vrei să te ridici la înălţimea ei! Pe cărări cereşti Tu, om obişnuit Doar din uimire “trepte să clădeşti?” Ceva … Continuarea