Bulgăre de poezie

Publicat de Vasile Popovici, 16 septembrie 2014

Aruncă-mi draga mea,
aruncă-mi pe sicriu
un bulgăre de poezie!

În loc de lutul greu
şi lipicios ca un limax,
ca o năpârcă, aruncă-mi tropi
şi rime, şi măsuri, şi ritmuri.

Aruncă-mi, draga mea,
un bulgăre de poezie
să se sfârâme-n tropi,
dar mai ales într-o metaforă
obscenă – moartea mea!

Să crească muşuroiul dolofan;
mormântul – el –
mormântul meu;

din rădăcini de stânjeni
ce-şi trag prin capilare tropi
şi rime, şi măsuri, şi ritmuri
de prin poemele din preajmă,
acoperite cu bulgări de uitare.

Iar dacă timpul, spaţiul
se vor curba
într-o einsteiniană logică,
(poate ilogică),
voi reveni din humă,
din propria-mi cenuşă,
să-ţi număr silabele din versul
(dacă-ţi este versul)
endecasilabic ori alexandrin.

Şi-apoi,din versul alb,
să-ţi număr silabele
(accentuate şi neaccentuate)
fără rimă.

Doar ritmul, ritmul nesincopat
va bate-n altă clipă.


Vasile Popovici

N. 20 decembrie 1938. Poet, prozator, eseist, folclorist, epigramist, cronicar literar. Facultatea de limba şi literatura română - profesor. 15 cărţi publicate, din 20 scrise; 6 premii literare la concursuri internaţionale, 4 premii literare la concursuri naţionale. Prezent în 8 antologii de poezie şi proză; Medalia „Virtutea literară; Premiul „Tiberiu Crudu", colaborări la peste 35 publicaţii din ţară şi străinătate, alte diplome...

Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Accesări: 1.192