Să nu mai cugetăm despre mâhnirea
Şi vaga-urmă-a frigului fugit…
Pâlpâie, înviind înmugurirea,
Pendula de sus, într-un joc vrăjit.
În văzduh aurul din nou dospeşte
Aruncat zilnic din roata de foc,
Amorţit, pământul se-nvârteşte
Deşi ni se pare că stă pe loc.
Se ţes, urcând, arome visătoare
Şi larma gâzelor ieşind din pământ.
Ca-ntr-un miracol îşi plimbă o floare
Fâşia de umbră, atinsă de vânt.
Se-ntâmplă ca cerul să se-nvelească
C-un strat pufos, dar… clătinat uşor
Să-ncerce, tot mai jos, să se topească
Pe fire lungi… -ca la ecuator-.
E-aprilie…, se mută dorul sub aluni
Şi goluri se-acoperă cu-nalta lucire…
Aduc, iar, primăvara zeii cei nebuni,
„Mirare” rămâne, în veci, peste fire.
Şi,.. din nou, ţărâna se piaptănă verde,
Proaspătă, lunecă lumina în poem.
Trilul suie bolta şi apoi se pierde…
…
Iubite, să ne spunem, o, câte mai avem!
Aprilie
Publicat de Lia Ruse, 1 aprilie 2014
Lia Ruse
Lia Ruse s-a născut la 13 mai 1931 în comuna Teiu Judeţul Argeş, ca fiică a lui Nestor Gogoncea şi a Ioanei, ambii cadre didactice. Urmează Şcoala Primară în satul natal, apoi Liceul Mihail şi Sevastiţa Vasilescu Piteşti şi Liceul I. L.Caragiale Bucureşti. Originea socială şi trecutul politic al familiei i-au permis accesul doar la studii postliceale de trei ani, secţia Farmacie. Are preocupări literare chiar din timpul şcolii primare. Abia după decembrie 1989 i se publică prima poezie - “Biserica cu ceas”, la 21 ianuarie 1990, în Argeşul Liber. O mare bucurie îi aduce prezentarea unor poezii la postul de radio Vocea Americii, în mai multe emisiuni, începând cu 18 februarie 1990, de către Elena Velisar şi recitate de Victor Ştrengaru şi Mihai Rosetti. A colaborat intens la Argeşul Liber şi, după înfiinţare, la săptămânalul argeşean de cultură “Săgetătorul” şi la Glasul Dreptăţii, la Piteşti. În luna mai 2004, vine cu soţul ei la Montreal, unde fiul cel mare - Lilion Ruse - se stabilise încă de la începutul anului 1993. Aici publică la Tribuna noastră, Pagini Româneşti, Candela de Montreal, Observatorul din Toronto şi continuă colaborarea, în ţară, pe lângă revistele anterioare, cu revista Singur din Târgovişte, Revista Luceafărul Botoşani, Revista Agata Literara Botoşani, chiar în revista Vorniceneanul din Vorniceni, Peniţa de aur şi altele în care s-a regăsit publicată. Debutează cu “Freamăt de mai în colorit de toamnă” poezii - în anul 1994 -, la editura Basarab din Curtea de Argeş (prezentare Al.Th. Ionescu, director revista Calende, Piteşti). Are până în prezent 15 volume de poezie. Este prezentă în antologii de poezie din ţară şi Canada, în dicţionarul bibliografic: Scriitori, publicişti, folclorişti ai Argeşului (de la Neagoe Basarab până azi). Face parte din primul volum “O Altfel de Istorie a Literaturii Române Contemporane”, realizat de revista Singur din Târgovişte. Publică în reviste de literatură din România si din străinatate.
Lia Ruse s-a născut la 13 mai 1931 în comuna Teiu Judeţul Argeş, ca fiică a lui Nestor Gogoncea şi a Ioanei, ambii cadre didactice. Urmează Şcoala Primară în satul natal, apoi Liceul Mihail şi Sevastiţa Vasilescu Piteşti şi Liceul I. L.Caragiale Bucureşti. Originea socială şi trecutul politic al familiei i-au permis accesul doar la studii postliceale de trei ani, secţia Farmacie. Are preocupări literare chiar din timpul şcolii primare. Abia după decembrie 1989 i se publică prima poezie - “Biserica cu ceas”, la 21 ianuarie 1990, în Argeşul Liber. O mare bucurie îi aduce prezentarea unor poezii la postul de radio Vocea Americii, în mai multe emisiuni, începând cu 18 februarie 1990, de către Elena Velisar şi recitate de Victor Ştrengaru şi Mihai Rosetti. A colaborat intens la Argeşul Liber şi, după înfiinţare, la săptămânalul argeşean de cultură “Săgetătorul” şi la Glasul Dreptăţii, la Piteşti. În luna mai 2004, vine cu soţul ei la Montreal, unde fiul cel mare - Lilion Ruse - se stabilise încă de la începutul anului 1993. Aici publică la Tribuna noastră, Pagini Româneşti, Candela de Montreal, Observatorul din Toronto şi continuă colaborarea, în ţară, pe lângă revistele anterioare, cu revista Singur din Târgovişte, Revista Luceafărul Botoşani, Revista Agata Literara Botoşani, chiar în revista Vorniceneanul din Vorniceni, Peniţa de aur şi altele în care s-a regăsit publicată. Debutează cu “Freamăt de mai în colorit de toamnă” poezii - în anul 1994 -, la editura Basarab din Curtea de Argeş (prezentare Al.Th. Ionescu, director revista Calende, Piteşti). Are până în prezent 15 volume de poezie. Este prezentă în antologii de poezie din ţară şi Canada, în dicţionarul bibliografic: Scriitori, publicişti, folclorişti ai Argeşului (de la Neagoe Basarab până azi). Face parte din primul volum “O Altfel de Istorie a Literaturii Române Contemporane”, realizat de revista Singur din Târgovişte. Publică în reviste de literatură din România si din străinatate.
