1. Se zice că de te vei spăla cu apă de ploaie vei avea păr frumos şi bogat.
2. Când apare curcubeul pe cer, dacă vei sări într-un picior până la capătul lumii, vei găsi o pungă cu galbeni.
3. Nu te da peste cap că se-ncurcă maţele în tine.
4. Când iese şarpele-n drum îl doare capul.
5. Când guşti prima oară în an dintr-un fruct sau o mâncare nouă trebuie să zici: „Bucată nouă-n gură veche!” şi să-ţi spui o dorinţă în gând. Dacă îţi spui cu voce tare dorinţa, nu se va mai împlini.
6. Dacă te-nţeapă albina sau dacă te urzici nu vei face reumatism.
7. Copiii mici cred că dacă te tai la un deget îţi ies maţele pe-acolo.
8. Când îţi cade un dinte trebuie să-l arunci peste casă şi să zici: „Ia, cioară, dintele meu de os şi dă-mi unul de oţăl!”
9. Dacă intri cu datorii în noul an, aşa îţi va merge tot anul. Dacă Anul Nou te prinde dormind vei fi un leneş etc.
10. La fiecare gospodărie este un şarpe de casă. Dacă îl omori îţi va muri cineva din familie.
11. Dacă îţi trece o şulumendriţă (salamandră) peste mână vei fi îndemânatică la cusut. În acel moment trebuie să zici:
„Şulumendriţă pestriţă
Hai să mă-nveţi la râuri şi altiţă.”
12. Dacă auzi pentru prima dată cucu sau pupăza şi n-ai apucat să pui nimic în gură, te spurcă. Nu ieşi afară până nu guşti măcar o fărâmitură de pâine.
13. Tămâioarele (toporaşii) îşi pierd mirosul fiindcă le spurcă cucul.
14. Dacă fumul nu se ridică drept în sus va fi vreme ploioasă.
15. La fel se va întâmpla şi dacă păsările zboară prea jos.
16. Dacă porcul strânge paie şi jir e semn că urmează o iarnă grea.
17. Dacă stejarul are rod bogat va fi o iarnă lungă.
18. Dacă te-ntorci din drum nu-ţi merge bine.
19. Dacă porneşti cu piciorul stâng nu-ţi merge bine.
20. Dacă te-mpiedici nu-ţi merge bine.
21. Dacă-ţi taie o pisică calea nu-ţi merge bine.
22. Dacă-ţi iese cu gol nu-ţi merge bine. Dacă-ţi iese cu plin (găleată plină) îţi merge bine.
23. Dacă stai în geam când plouă te trăsneşte.
24. Când plouă, Sfântul Ilie (patronul ploilor) dă cu biciul după draci şi de-aia bubuie.
25. Nu e bine să stai pe prag şi să calci pe prag.
26. Iepurele şi vulpea aduc ghinion.
27. Dacă dai cuiva un lăstar de floare şi nu-l dai cu mână bună (din inimă), nu se a prinde.
28. Dacă femeia care scutură un pom este în timpul menstruaţiei, atunci pomul respectiv va fi atins de uscăciune.
29. Dacă atunci când e mic copilului i se rade părul în cap, va avea un păr mai bogat.
30. Dacă îţi cântă ciovica sau cucuveaua în bătătură e semn că va muri cineva, sau aduce un mare ghinion.
31. Dacă un copil când e mic e frumos când va creşte se va urâţi şi invers.
32. Dacă o femeie gravidă fură ceva în timpul sarcinii, copilul va purta semnul obiectului furat.
33. Dacă în luna mai pronunţi cuvântul „şarpe”, te vei întâlni cu el.
34. Dacă dai din greşeală cap în cap cu cineva trebuie să mai dai o dată ca să nu rămâi prost.
35. Dacă te calcă cineva din greşeală pe picior, trebuie să-l calci şi tu pe el ca să nu vă certaţi.
36. Dacă două persoane se şterg concomitent pe acelaşi ştergar se vor certa.
37. Dacă răstorni sarea din greşeală, te vei certa cu cineva.
38. Dacă spargi o oglindă trebuie să numeri cioburile. Câte cioburi sunt aţâţia, ani vor trece până te vei mărita.
39. Să nu laşi vaca să mănânce mere sau să lingă sare după ce s-a gonit că va pierde viţelul.
40. Dacă te spurcă cinflorea (pasăre) te umpli de buboaie.
41. Dacă i se sărează laptele vacii va avea viţel şi nu viţică.
42. Dacă într-un an fată vaca viţel în celălalt va face o viţea.
43. La fel şi cu pomii: un an au rod, unul nu.
44. Dacă tai coada câinelui, se va înrăi.
45. Dacă un câine e negru-n cerul gurii, va fi foarte rău.
46. Dacă te muşcă un câine trebuie să bei apă ca să nu dai în turbare.
47. Dihorul nu fură niciodată din gospodăria în care are cuibul.
48. Când te înţeapă o albină trebuie să te dai cu sare şi cu oţet ca să nu să se umfle.
49. Copilul care se naşte cu căiţă va deveni strigoi dacă nu i se înfige un ţăruş în inimă după ce a murit.
50. Dacă te mănâncă nasul vei lua bătaie.
51. Dacă ţi se zbate ochiul stâng e semn rău. Ca să eviţi pericolul te închini la el.
52. Când cântă cocoşii se moinează vremea.
53. Dacă-ţi cântă cocoşii în prag îţi vin musafiri.
54. Când cântă gaiţa vine cineva.
55. Dcă sughiţi înseamnă că cineva vorbeşte de tine. Ca să afli cine vorbeşte rogi pe cineva să-ţi zică un număr. Calculezi litera corespunzătoare şi cu aceasta începe numele persoanei respective.
56. La fel şi dacă-ţi ţiuie o ureche. Dacă persoana rugată ghiceşte care ureche îţi ţiuie atunci va zice un număr care corespunde unei litere cu care începe numele celui ce se gândeşte la tine.
57. Ca să nu să se prindă farmecele de tine trebuie să porţi o haină pe dos.
58. Dacă găseşti trifoi cu patru foi vei avea noroc în dragoste.
59. Ca să-ţi meargă bine în dragoste trebuie să găseşti „noroace” la liliac (flori cu trei petale) pe care le săruţi şi le pui în sân.
60. Dacă treci pe sub cineva rămâi mic. Ca să scapi de primejdie mai treci o dată.
61. Dacă te-ai odihnit pe pământ undeva, când te ridici trebuie să scuipi pe locul respectiv ca să nu-ţi meargă rău.
62. Dacă pupi mâţa-n bot faci câş (bubă) la gură.
63. Ca să verifici dacă te iubeşte smulgi petalele unei flori de ochiul boului (margaretă), una câte una, zicând: „mă iubeşte, nu mă iubeşte.” Adevărul e în funcţie de afirmaţia asociată ultimei petale.
64. Ca să afli încotro te vei mărita pui o gărgăriţă (buburuză) pe dosul palmei şi-i cânţi:
„Gărgăriţă, riţă”
Zboară-n poieniţă
Acolo unde vei zbura
Acolo mă voi mărita!”
65. Nu e bine să aduni banii ce se aruncă după mort că vei avea pagubă îndoită.
66. Dacă vei călca în gunoi vei avea noroc de bani.
67. Dacă atunci când se mătură se aruncă gunoiul pe tine nu te mai măriţi.
68. Dacă mănânci direct din oală îţi plouă la nuntă.
69. Dacă stai cu capul în jos sau te tăvăleşti se n-curcă rânza-n tine.
70. Dacă-ţi intră urechelniţa-n ureche îţi mănâncă timpanul şi rămâi surd.
71. Dacă primul miel pe care-l vezi primăvara e alb e un semn bun pentru tot anul, dacă e negru, vei avea ghinion.
72. Dacă prima barză pe care o vezi e în zbor înseamnă că vei călători tot anul, dacă stă pe cuib e semn vă vei sta acasă.
73. În zilele babelor (1-9 martie) fiecare îşi alege trei zile: prima e trecutul, a doua e prezentul, a treia e viitorul. Dacă vremea e bună viaţa îţi va fi fericită, dacă vremea va fi rea nu-ţi va merge bine.
74. Atunci când cade o stea moare un om.
75. Dacă luna are halou înseamnă că va ploua.
76. Când e luna la Crai Nou poţi să-ţi spui o dorinţă, că se va îndeplini.
77. Dacă atingi ouăle păsărilor sălbatice sau puii acestora, acestea îşi vor azvârli puii jos din cuib.
78. Ca să aibă copilul picioare drepte trebuie strâns peste picioare cu faşia când e mic.
79. Ca să nu mai facă coji în cap copilul tebuie spălat cu tărâţe.
80. Ca să moară puricii se pune pelin în aşternuturi.
81. Dacă te uiţi la ceas la oră fixă înseamnă că te iubeşte.
82. Dacă inima porcului e plină de sânge la tăierea lui, va fi un an bănos pentru proprietari.
83. Dacă are cafeaua bule deasupra, ai noroc de bani.
84. Dacă cerul e roşu la apus în lume va fi un război mare.
85. Se zice că aşa cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşti.
86. Dacă e ploie prea mare, trebuie să zici: Cărămidă lucitoare, /Dă, Doamne, să fie soare!
87. Când vaca fată viţel, laptele primei mulsori se toarnă la rădăcina unui pom fructifer ca acesta să facă roadă bogată. Tot aşa se procedează şi cu laptele pe care copilul nu mai doreşte să-l sugă.
88. Joile până-n Paşti şi sâmbetele după, nu se sapă în grădină. De Precup nu se sapă – „E rău de vite”. Precupul vine în chip de lup şi-ţi încolţeşte animalele.
89. De Mărină şi Foca nu se lucrează la fân, fiind „rău de ars”.
90. Pentru a afla cum va fi vremea în anul care vine, în noaptea Anului Nou se crestează 12 cepe pentru fiecare lună din an. Care va lăsa apă, corespunde unei luni ploioase, iar care nu va lăsa indică o lună secetoasă.
Credinţe populare (superstiţii) – din textele gorjeneşti
Publicat de Ana-Maria Dudău, 31 octombrie 2013
Ana-Maria Dudău
Absolventă a Facultății de Litere, Universitatea din București. Din 2014, este conferentiar universitar doctor al Universității Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu.
Absolventă a Facultății de Litere, Universitatea din București. Din 2014, este conferentiar universitar doctor al Universității Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu.