Dimineaţa

Publicat de Ştefan Serşeniuc, 23 octombrie 2013

Ai făcut ochi?

Treci şî ti spală pi faţă, treci şi spală ochii, nu vezi că eşti plin di puchi. Aşa, dă bine, freacă bine c-o mai rămas negreală di ieri, ţî s-o lichit tăt colbu’ di pi drum. Hai, că-ţi mai torn o cană, că una văd că nu ţî-i distul, da’ dă-te mai încolo, că faci şuiuc, aici, pi carare. Pi dinţi? Ci, dacă n-ai periuţa, cu degitu’ nu-i bun, ci te-i boierit? Târgăii iştia!? Hai, că dimineaţa asta v-am făcut turti pi plită, aşa cum iţi place ţâie. Cum cu ci, cu lapti!? L-o muls tanti Milia acuma, pi la şasă, înainti de-a pleca vaca la cireadă. Ai grijă, nu ti opări, că-i uncrop, că l-am dat şi-n foc, cât m-am dus pân’ afară s-aduc un braţ di strujăni di pus pi foc. Turtili, aveţi grijă, că-s câti doua di nume, doua nu mai mult şi cini mai vre’ ceva, o mai ramas nişti buligheni di’ asară. S-o racit, da’ mii-mi placi ş-aşă răci, c-oleacă di zahar. Nu ti uita, că-s tăti la fel, nu-i una mai mare si alta mai mica, că le-am făcut pi tăti egali, că ştiem eu că vă-npungeţi. Uni plecaţi, pi imaş? Măi Fănică, tu cî eşti mai în putere, adă-mi o caldare di apă, că-mi trebuie să va fac nişte cartofi cu usturoi pentru aniaz’. Mai am vreo două barabuli di an şî vreu sî li fac capîtu’, că-i pacat. Carmeluşa, vorbesc cu tini, cî eşti mai mărişoară, ş’înţălegi, vezi, pi imaş să nu faciţi cini ştii ci, să nu vă ţâniţ’ di prostii, ai grija la băieţii cii răi, dacî-i videţi, viniţi digrabă acasa. Când terminaţi di bătut mingea viniţi, aşă, pi la amiaz’, că di nu, mâncaţi răci. Eu cu tini, Ovizălule, nu mai dorm, ai tras tăăătă noaptea oghialu’ di partea ta ş’am dornit dizvălită tăt’, mai bini dorm de-a ‘nchicioarâlea cu Voichiţa, c-aceia nu să mişcă, doarmi tătă noaptea. Şî tu, măi băieti, daca ţî-i a pişă noaptea, duti-n fundu’ ogrăzi, nu ti chişa din ceardac pi scări, cî puti şi mai faci lunicuş, di era să-mi rup capu’ în dimineaţa asta, Doamni iartî-mă…

Bune turti mai faci matali, bunică!


Ştefan Serşeniuc

Curriculum vitae* Ştefan este născut în 1966 în ultima zi din zodia Leului, deci deja cu porniri feciorelnice, în Suceava. Odată cu rebotezarea regiunilor în judeţe ia calea pribegiei, semn ce-l va dura toată viaţa şi se stabileşte cu părinţii la Botoşani. Frumos oraş. La Şcoala 11, renumită pentru premiile de la Olimpiade şi alte întreceri hărniceşti, reuşeşte cu chiu cu vai să ia o menţiune gradul trei într-un an în care doi dintre cei mai buni ca el se absentează. Ştefan face parte din ultima generaţie care nu dă treapta întâi, astfel încât este acceptat cu brio la Laurian, liceu vechi şi cu tradiţie. Aici, devenit utecist pe motiv de vârstă şi reuşeşte să nu aibă prea multe probleme de învăţătură. Unica corijenta, pe motive de neseriozitate, o are la limba română. Acest lucru îl va marca toată viaţa. Neseriozitatea! Imatura înclinaţie către mecanică, ştia să folosească şurubelniţa, cheia franceză şi alte unelte de profil, o determina pe mama să îl împinge către Facultatea de Mecanică, Iaşi. Aici i se dezvoltă multe calităţi nefolositoare. Băutura, fetiţele, chiulul de la şcoală şi mâncatul gratis la cantină. Singurul lucru util pentru Ştefan, în această perioadă, a fost că s-a însurat din dragoste şi lucru curios, nevasta lui îl mai suporta şi astăzi. Profitând de balamucul revoluţionar, Ştefan, entuziasmat, se lăsă de studii şi începe să încerce să facă bani. Taximetrist, tâmplar, barman, reprezentant de vânzări sunt câteva din meseriile la care rând pe rând a renunţat. În Italia a intrat clandestin exact când America pierdea pe rând cele două turnuri gemene. În treisprezece ani cât a durat şederea sa, Ştefan a făcut mulţi prieteni şi tot atâtea meserii. Îngrijitor de bătrâne, şofer, macaragiu, magazioner. Îndrăgostindu-se de cea mai frumoasă ţară din lume, amicul nostru se capătă cu o cetăţenie cu care se mândreşte mult. Mult. Dar cum criza bântuie prin toată Europa, Ştefan speriat părăseşte continentul, atras de miracolul Canadei. Miracolul a durat trei zile, respectându-şi definiţia de miracol. Nu închei fără să vă spun de activitatea sa de prozator. Scurt. Prozator scurt. A scris în jur de 50 de poveşti, mai toate optimiste şi zâmbitoare. Unele tratează prostia, altele sexul şi altele pe amândouă la un loc. Altele nu. Un lucru îmi pare interesant la ele, la texte, personajele îmi par cunoscute, toate... O fi pentru că sunt obişnuite, comune, nu au nimic extra. Lectura plăcută! Ştefan Serşeniuc *erată. Între timp a scris si câteva poezii. Nu multe.

Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Accesări: 658