Năsâp *

Publicat de Ştefan Serşeniuc, 20 noiembrie 2014

Haidi uăi cî m-aşteaptî şăfu’, mişc’ti mai răpidi cu escavatoru ceala, ci parcî n-ai mâncat di diminiaţî. Încarci sau ti faci? Hai!… Cum uăi di cari năsâp? Cum di cari? …Năsâp! Di ci, di câti feluri ai? Nu uăi, nu ma fă sî telefonez lu şăfu’, cî-i nervos, deja mi-o tras o feşteleală di diminiaţî… s-o fi certat iar cu aceia a lui, cu putana*1 ceia a lui… Uăi, răli-s fimeili la aiştia di aicia… Ră!-Li! Nu-s ca a noastri, buni şî cuminţ’, sî-ţ facî un borş, o bucăţ’cuţ’ di măliguţă… Nu uăi, aestea umblă dupa treaba ceia tătă zâulica, nu sî mai saturî. O fi di la macaroani sau di la pizza… mami’ lor, cî nu-i mai saturî Dumnezău… Hai, uăi, cî uti treci timpu’ şî m-aşteaptă cu furgoncinu’*2. Ci sî-ţ’ zîc, nu ştiu, mi-o zîs sabia di murătură*3, ci ştiu eu… Zâci cî aiasta-i? Eşti sigur? Hai, carica*4! Cum cât, da’ nu mi-o zâs. Nu fă pi dificile la matina*5, hai cî ‘ţ-oi plati o colazoni, un cappuccino si un cornet cu majun… Da pi-acasî ai mai fost? Eu m-am întors acu’ o săptămânî… da’ nu mă mai duc… Cum uăi di ci? M-am îmbatat în tăti zâlili di nu mai eram om. O zî cu tata, a doua cu fraţî, c-o vinit din târg… după, cu cumătri, cî am vreo cinci şî tot aşă pân’ mi girava la testa*6 şî am jurat că nu mă mai duc… da’ parcî pot? Acuş’ îi Pasqua*7 şî o ieu di la capât. Cân chicî anu’ ista? I-o datî cu catolici’? Ei, dacă-s dimpreună, m-oi duci o fugă acasă… n-oi muri. Hai cî tre’ sî plec, cî amu’ am di luat şî panini*8 la aiştia… uiti’ am listra, unu’ cu ton, unu’ cu uovo*9, doi cu broşuto*10 si doi cu mortadelea*11… stale-ar in gât di broscari… Hai uăi, ciau! Sper sî li’ajungî năsâpu’… ia mai bagă o giumati’ di bendată*12, da’ nu pre’ mult sî nu-mi crăpi gumili*13… Basta*14! Basta, uăi!

* Notă: Textul este într-o moldovenească de Botoşani… iar năsâp este nisip. Cuvintele cu steluţă şi număr sunt într-o italiană aproximativă, unele chiar intr-o italiană românizată. Acţiunea se petrece pe undeva prin Italia.

*1 puttana = curvă
*2 furgoncinu. corect furgoncino = camion mic, dubiţă
*3 sabia di murătură. corect sabbia di muratura = nisip pentru zidit
*4 carica = încarcă
*5 fă pi dificile la matina. corect non fare il difficile la mattina = nu fă pe complicatul de dimineaţă
*6 girava la testa = mă ameţea (în cap)
*7 Pasqua = Paşte
*8 panini = sandwich
*9 uovo = ou
*10 broşuto. corect prosciutto = şuncă crudă
*11 mortadelea. corect mortadella = salam tipic italian
*12 bendată. corect benda = cupa excavatorului
*13 gumili. corect le gomme = cauciucurile
*14 basta = destul, suficient

 


Ştefan Serşeniuc

Curriculum vitae* Ştefan este născut în 1966 în ultima zi din zodia Leului, deci deja cu porniri feciorelnice, în Suceava. Odată cu rebotezarea regiunilor în judeţe ia calea pribegiei, semn ce-l va dura toată viaţa şi se stabileşte cu părinţii la Botoşani. Frumos oraş. La Şcoala 11, renumită pentru premiile de la Olimpiade şi alte întreceri hărniceşti, reuşeşte cu chiu cu vai să ia o menţiune gradul trei într-un an în care doi dintre cei mai buni ca el se absentează. Ştefan face parte din ultima generaţie care nu dă treapta întâi, astfel încât este acceptat cu brio la Laurian, liceu vechi şi cu tradiţie. Aici, devenit utecist pe motiv de vârstă şi reuşeşte să nu aibă prea multe probleme de învăţătură. Unica corijenta, pe motive de neseriozitate, o are la limba română. Acest lucru îl va marca toată viaţa. Neseriozitatea! Imatura înclinaţie către mecanică, ştia să folosească şurubelniţa, cheia franceză şi alte unelte de profil, o determina pe mama să îl împinge către Facultatea de Mecanică, Iaşi. Aici i se dezvoltă multe calităţi nefolositoare. Băutura, fetiţele, chiulul de la şcoală şi mâncatul gratis la cantină. Singurul lucru util pentru Ştefan, în această perioadă, a fost că s-a însurat din dragoste şi lucru curios, nevasta lui îl mai suporta şi astăzi. Profitând de balamucul revoluţionar, Ştefan, entuziasmat, se lăsă de studii şi începe să încerce să facă bani. Taximetrist, tâmplar, barman, reprezentant de vânzări sunt câteva din meseriile la care rând pe rând a renunţat. În Italia a intrat clandestin exact când America pierdea pe rând cele două turnuri gemene. În treisprezece ani cât a durat şederea sa, Ştefan a făcut mulţi prieteni şi tot atâtea meserii. Îngrijitor de bătrâne, şofer, macaragiu, magazioner. Îndrăgostindu-se de cea mai frumoasă ţară din lume, amicul nostru se capătă cu o cetăţenie cu care se mândreşte mult. Mult. Dar cum criza bântuie prin toată Europa, Ştefan speriat părăseşte continentul, atras de miracolul Canadei. Miracolul a durat trei zile, respectându-şi definiţia de miracol. Nu închei fără să vă spun de activitatea sa de prozator. Scurt. Prozator scurt. A scris în jur de 50 de poveşti, mai toate optimiste şi zâmbitoare. Unele tratează prostia, altele sexul şi altele pe amândouă la un loc. Altele nu. Un lucru îmi pare interesant la ele, la texte, personajele îmi par cunoscute, toate... O fi pentru că sunt obişnuite, comune, nu au nimic extra. Lectura plăcută! Ştefan Serşeniuc *erată. Între timp a scris si câteva poezii. Nu multe.

Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Accesări: 1.408