Nuferi albi

Publicat de Vasile Popovici, 30 octombrie 2014

Povestea noastră
nici n-a fost poveste
şi-am fi putut să îndreptăm
greşala
păcatului până la capăt dus
– c-aşa ne-a fost să fie învoiala –

Nu ştiu ce a pricinuit,
c-atât de apostată şi vrăjmaşă,
în marea-ţi risipire te-ai grăbit,
neapucând măcar să îţi închei
toţi bumbii la cămaşă.

Atât te rog
când eu voi fi sub cruce:
aruncă-mi nuferi albi
pe ţărna-mbătrânită;
îmi voi păstra credinţa-n veşnicie,
c-ai fost şi încă mai eşti tăul
din care ies pe luciul apei
nuferi… nuferi albi.


Vasile Popovici

N. 20 decembrie 1938. Poet, prozator, eseist, folclorist, epigramist, cronicar literar. Facultatea de limba şi literatura română - profesor. 15 cărţi publicate, din 20 scrise; 6 premii literare la concursuri internaţionale, 4 premii literare la concursuri naţionale. Prezent în 8 antologii de poezie şi proză; Medalia „Virtutea literară; Premiul „Tiberiu Crudu", colaborări la peste 35 publicaţii din ţară şi străinătate, alte diplome...

Print Friendly and PDFPrintPrint Friendly and PDFPDF

Accesări: 789