Sufletul-cadavru
Publicat de Lucreţia Ionescu Buiciuc, 3 aprilie 2014Mi-am uitat sufletul în ora de ieri, călăul l-a găsit şi l-a ascuns între frunze de gânduri boceşte toamna ca o văduvă pe marginea criptei cerul se prăbuşeşte în apa sfinţită a cuvântului corbii ciugulesc cu poftă din cadavrul-suflet doar ochii, nespuşi de senini, mângâie necuvintele. Călăul tropăie pe inima sufletului din cer se prelinge amurg de viaţă corbii, sătui, s-aşează la picioarele nopţii îngropată în albul zăpezii de mâine. … Continuarea
Aprilie
Publicat de Lia Ruse, 1 aprilie 2014Să nu mai cugetăm despre mâhnirea Şi vaga-urmă-a frigului fugit… Pâlpâie, înviind înmugurirea, Pendula de sus, într-un joc vrăjit. În văzduh aurul din nou dospeşte Aruncat zilnic din roata de foc, Amorţit, pământul se-nvârteşte Deşi ni se pare că stă pe loc. Se ţes, urcând, arome visătoare Şi larma gâzelor ieşind din pământ. Ca-ntr-un miracol îşi plimbă o floare Fâşia de umbră, atinsă de vânt. Se-ntâmplă ca cerul să se-nvelească … Continuarea
Umbre (Fantomele trecutului), Partea întâi – Lili – Capitolul 10
Publicat de Cezar C. Viziniuck, 29 martie 2014Aceste imagini ale trecutului îl năpădiră şi mai mult atunci când deschise uşa şi intră în casa pe care o părăsise cu peste douăzeci de ani în urmă, cu inima strânsă, frântă, ruptă în bucăţi, zdrobită. Privea în jurul lui în tăcere, iar tăcerea parcă îi amplifica apăsarea. Totul i se derula ca un film menit să te sece de orice vlagă. Creanga aceea de brad, lăsată a jale în … Continuarea
Umbre (Fantomele trecutului), Partea întâi – Lili – Capitolul 9
Publicat de Cezar C. Viziniuck, 28 martie 2014Telefonul suna enervant. Îl auzea ca prin vis, dar capul nu voia să răspundă la eforturile sale. Ridică capul, iar în secunda următoare îl scăpă la locul lui pe pernă. Simţea ca şi cum un par îl lovise în creştet. După o săptămână în care colindase toate cârciumile şi barurile de noapte, nu îi era deloc uşor să de ridice din pat. Telefonul nu încetă să sune şi, după insistenţa … Continuarea
Arde așteptarea
Publicat de Lia Ruse, 25 martie 2014Aud vântul trecând, ca un plâns de liră, Prin alba lumină sau prin umbră ca năutul, Din spaţii aurind pe loc, tot el se miră Cum poate-aduce primăvara, cu minutul!? Cu graţie adună de pe arsele prundişuri Gheaţa-asudată (pradă grea), tăceri fluide, În echilibru-nvie speranţa-n rămurişuri Cu leac de soare-n iarbă, pe locuri aride. Mi-a aruncat în braţe-o zi de sărbătoare Şi sângele mi-a ţopăit, pe drumuri înapoi Şi-n visul … Continuarea
Poezia buclucaşă
Publicat de Ştefan Serşeniuc, 24 martie 2014Mirciulică era îndrăgostit de Alexandrina. Amândoi erau în clasa a douăsprezecea de liceu. Amândoi în aceeaşi clasă, de un an şi ceva numai – el se transferase cu ai săi, de undeva din nord. Când el a văzut-o pe ea, a fost destul. S-a înamorat. Aşa, lulea. Sensul îndrăgostirii lulea îmi este neclar, îl folosesc toţi, dar nu cred că vreunul ştie ce-i cu luleaua asta şi de ce este … Continuarea
Ipostaze ale kitschului în discursul caragialesc
Publicat de Ana-Maria Dudău, 23 martie 2014În piesele lui Caragiale, se pot distinge o varietate de forme ale kitschului, refuzul autenticităţii şi al valorii, primatul aparenţei asupra esenţei, inadecvarea şi mediocritatea, un kitsh la nivelul comportamentului, etc. Manifestarea kitschului „se asociază în special cu triumful clasei medii” (Abraham Moles). Omul-kitsch se caracterizează prin lipsa de personalitate, de autenticitate, de relief, de caracter, sau prin manifestarea fenomenului dedublării. Mahalaua pe care o satirizează Caragiale nu e o … Continuarea
Umbre (Fantomele trecutului), Partea întâi – Lili – Capitolul 8
Publicat de Cezar C. Viziniuck, 22 martie 2014Lili se întoarse din drum și îi făcu cu mâna. El îi răspunse printr-un zâmbet prelungit, în fumul de țigară. Amurgul se revărsă taciturn și, odată cu eclipsare soarelui de către vârfurile brazilor, tulpinile lor o eclipsară pe Lili, ce coborî cu pași repezi înspre poartă. Rămas singur, nu mai regăsi din vechea intimitate cu el însuși decât fum, fum de țigară. O iubea? Să scrie ceva nu avea niciun … Continuarea
Ţăranul seamănă soarele [Bilingv]
Publicat de Costel Zăgan, 17 martie 2014În fiecare dimineaţă a istoriei Cu ochii plini de înţelepciune cu mâinile bătătorite de speranţă cu sufletul brăzdat de jerfe cu umerii iluminaţi de izvoare Ţăranul pune în brazdă sămânţa luminii *** Le paysan sème le soleil Chaque matin de l’histoire Les yeux brillants d’intelligence Les mains calleuses d’espoir L’âme crevassée de sacrifices Les épaules illuminées par les sources Le paysan dépose dans son sillon La semence de la lumière.
Norocul tău
Publicat de Ştefan Serşeniuc, 14 martie 2014Eu sunt cel ce ar fi putut fi norocul tău. Eu sunt alegerea pe care nu ai făcut-o. Şi acum am devenit ghinionul tău. Din noroc ţi-am devenit ghinion. Ocaziile trebuie să le simţi, trebuie să le culegi când îţi ies în faţă. Tu ai ales calea asta. L-ai ales pe el şi el te-a adus aici, unde eşti. Nu plânge. Nu-mi spune că nu ai avut noroc în viaţă. … Continuarea
