Modern-modernist în discursul liric francez

Publicat de Ana-Maria Dudău, 12 martie 2017

Reperul iniţial al modernismului literar- volumul „Florile răului” de Charles Baudelaire anunţă o nouă sensibilitate şi impune printre altele estetica urâtului. La Baudelaire conceptul de modernitate mai are o altă latură, e disonant, transformând totodată negativul în sursă de fascinaţie. Mizerabilul, decăzutul, răul, nocturnul, artificialul oferă excitative ce-şi revendică receptarea poetică. Absurdul devine perspectivă către irealitate, (…), pentru a scăpa de limitările realului. Disonanţele interioare ale poeziei au devenit în … Continuarea


În orele de vis răscolitor

Publicat de Cristian Carpenaru,

Un glas răsună în mine Rostogolindu-și existența În silabe de zboruri line, Izbindu-se de a neputinței epavă. Oare-i blestem sau binecuvântare Acest glas pierdut în naufragiu De știrbe note muzicale ce în zare Aruncă-același vechi solfegiu? Oare-i ecou, strigăt sau șoaptă Această înșiruire șchioapă, Venin pe blânda gură coaptă Ce doar așa visul și-l adapă? Nu știu, și poate nici nu vreau cunoaște Întregul labirint al tainelor Ce scorbura în mine-și naște În … Continuarea


Erezia performanței

Publicat de Costel Zăgan,

Citiți performanța se măsoară și-n cuvinte Omul se mai poticnește de-un cuvânt de-o tăcere de-o singurătate Numai capodopera străbate veacurile ca un Făt-Frumos basmele și copilăria centrul de greutate al condiției umane De pildă când citesc redevin copil Cărțile sunt jucăriile mele preferate Mama-i biblioteca Iată joc șotron cu marii clasici ai literaturii române Eminescu Creangă Caragiale Slavici și costel zăgan Stop joc vine proful Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II


Dor de tine

Publicat de Luisa Neruţ,

Te-aştept pe-aleea noastră cu platani Să răsfoim povestea de-nceput În care-am adunat, ani după ani, Iubiri şi doruri, clipe ce-au durut. Mi-e dor de meri, de nucii din livezi Sub care ne-ascundeam de-atâtea ori Când soarele blajin, de la amiezi, Se tot scălda în stropii din vâltori; Ce roze-n păr, uşor, îmi strecurai, La gât prindeai eşarfe de-adieri… Parfumul tău, ca florile de ceai , Îl simt şi-acum, de parcă … Continuarea