Olimpius ISTRATE. Educaţia la distanţă. Proiectarea materialelor.

Publicat de Redactia Editurii Agata, 4 septembrie 2000

edu_Olimpius_Istrate_Educatia_la_distantaOlimpius ISTRATE

Educaţia la distanţă. Proiectarea materialelor.

ISBN: 973-99847-0-3

Anul apariției: 2000

Format pdf: EdituraAgata_OlimpiusIstrate_Educatia_la_distanta_2000

Descriere: 

Spaţiul limitat din instituţii, precum şi diverse dificultăţi întâmpinate de unii studenţi, în joncţiune cu necesitatea pregătirii pe tot parcursul vieţii, conduc la luarea în considerare a învăţământului deschis şi la distanţă ca o alternativă viabilă ce se înscrie cu succes în paradigma nouă definită de fluiditatea rolurilor, centrarea pe student, resurse distribuite, facilităţi virtuale şi lecţii asincrone. Pentru saltul calitativ la o alternativă performantă, se impun două direcţii de acţiune: o construcţie teoretică solidă şi o practică responsabilă.

Prima direcţie de acţiune necesară pentru impunerea educaţie la distanţă ca sistem alternativ şi/sau complementar de educaţie se referă la necesitatea unei construcţii teoretice ca bază epistemologică pentru folosirea noilor tehnologii în educaţie (în speţă – în educaţia la distanţă) în vederea constituirii unui mediu eficient de învăţare. Aici se înscrie explorarea tuturor oportunităţilor şi posibilităţilor utilizării computerului şi Internetului în educaţia la distanţă. Câteva precizări şi clarificări conceptuale sunt urmărite în capitolele I şi II ale lucrării domnului Olimpius Istrate, pornind de la dimensiunea ontologică – depăşirea culturii tiparului şi efectele într-o societate postmodernă a comunicării generalizate –, fiind apoi atinsă dimensiunea praxiologică – prin evidenţierea noilor cerinţe ale profesionalizării, caracteristicilor educaţiei la distanţă şi instituţiilor virtuale, tipurilor şi modelelor de învăţământ deschis şi la distanţă – vizând o decizie corectă la nivel instituţional, relativ la contextul particular în care instituţiile educative îşi desfăşoară activitatea şi la cererea de educaţie a societăţii.

A doua direcţie se referă la percepţiile, atitudinile şi practicile educatorilor. Câteva schimbări se impun, direcţionate de paradigma actuală amintită mai sus, scopul fiind acelaşi din toată istoria învăţământului – un mediu educativ cât mai eficient – scop însă mai proeminent ca oricând şi redimensionat de noile tehnologii. Capitolul III al lucrării încearcă să identifice trăsăturile activităţii practicienilor din domeniul educaţiei la distanţă în contextul specific al mediului tehnologic, accentul fiind pus pe rolul, atribuţiile şi competenţele tutorului, datorită poziţiei particulare însemnate a acestuia, de pivot al unui sistem de învăţământ deschis şi/sau la distanţă.

Referințăhttps://www.elearning.ro/olimpius-istrate-educatia-la-distanta-proiectarea-materialelor

Acest articol a fost publicat în Biblioteca virtuală, Științele educației și didactică și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.