Revista Agata Literară este o publicație periodică a editurii Agata, care însumează cele mai valoroase și proeminente propuneri de texte originale, extrase din opere extinse, debut literar, creații actuale de tip satiric, ficțiune, impresii și expresii vizuale, puncte de vedere.

Plecările

Publicat de Lia Ruse, 27 februarie 2014

Se umezesc clipele În ritmul sentimentelor La fereastra toamnei Aburită greu Privirea micșorează Imagini întristate În depărtarea crudă Ce crește mereu…


Umbre (Fantomele trecutului), Partea întâi – Lili – Capitolul 6

Publicat de Cezar C. Viziniuck, 26 februarie 2014

– Maria, pot să merg în serara asta la un film în Humor? Întrebarea veni de la Lili cu teama unui refuz din partea Mariei, astfel să fie nevoită să se certe pentru a putea pleca cu Lucian la film, dar, spre surprinderea ei, Maria nu avusese nimic de obiectat. Nici măcar nu o întrebă cu cine merge. – Trebuie să mai ieşi şi tu din casă, Lili. Prea pari … Continuarea


Statui de ceară

Publicat de Lia Ruse, 25 februarie 2014

Înserare… Tăcerea bleu Își face loc În lumina rară. Suntem doar noi Și-un abur cald Pe ochii noștri Se-nfășoară… Secunda curge, Mai aprinsă, Pe vremea umbrită De-afară Și-nghenunchează Taina-n noi Deși părem Statui de ceară…


Când plânge-o roză într-o carte

Publicat de Luisa Neruţ, 24 februarie 2014

Când plânge-o roză într-o carte Şi-nvie urma palmei tale, Simt adierea de departe Ce se aşează-n vechi petale; De toamna-n sân o să mă poarte, Mă vor veghea ecouri pale Când plânge-o roză într-o carte Şi-nvie urma palmei tale; Iar mă topesc parte cu parte De dorul clipelor ovale Ce-s mângâieri fără-de-moarte, Şi-adorm tânjind alintul moale Când plânge-o roză într-o carte…


Umbre (Fantomele trecutului), Partea întâi – Lili – Capitolul 5

Publicat de Cezar C. Viziniuck, 23 februarie 2014

Era o dimineaţă frumoasă, iar soarele se revărsa în culori de foc prin geamurile minuscule peste pătura roşie cu care era învelit. Deşi adormise târziu, Lili nu-l părăsise nici în vis. Sări din pat ca ars. Când îşi privi ceasul, constată cu stupoare că era trecut de opt. Cât dormise! De obicei, se trezea la ora cinci dimineaţă şi după ce făcea un duş, se bărbierea, iar până la şapte … Continuarea


Ea, sensibilă, el nu

Publicat de Ştefan Serşeniuc, 22 februarie 2014

Ea decise să fie tristă. El nu-şi dădu seama de la început… or fi chestii femeieşti, ce să zic, nu mă pricep. Ea tocmai terminase de citit „Cartea tristeţii eterne”, ultima parte din trilogia cu acelaşi nume de vestitul scriitor cazac, Borat. Se ştie că scriitorul era mult apreciat în lume, tradus în toate limbile scrise. Cărţile lui au impresionat multe inimi şi în special cele feminine, media de vârstă, … Continuarea


Moștenirea (fragment) 2

Publicat de Cezar C. Viziniuck, 21 februarie 2014

Florin se duse la vechiul său local pentru a-şi limpezi gândurile, sau poate pentru a scăpa de „misoginul” de Florin, o crâşmă mizeră de lângă piaţa ce se afla sub pasarela de la Rondul Vechi. Îşi comandase o bere şi se aşeză la una dintre mesele acelea specifice localurilor de „mâna a doua”, din plastic roşu, rece, zgîrîiată şi murdară, cu scrumierele mereu pline, frecventate mai repede de boschetari şi … Continuarea


Eseu fără titlu

Publicat de Alexandru Calmâcu, 20 februarie 2014

Într-un roman al lui Vladimir Tendreakov, „Șaizeci de lumânări”, personajul principal, un profesor de istorie dintr-un oraș de provincie, a fost serbat cu fast de municipalitate, la împlinirea vârstei de 60 de ani și a 40 de ani de carieră didactică, consumată în același liceu. Presa locală a omagiat dascălul în termeni elogioși. În toată această perioadă de muncă, i-au trecut prin mână peste trei mii de elevi. Pe cei … Continuarea


Zvon primăvăratic

Publicat de Luisa Neruţ, 19 februarie 2014

Încă o iarnă se mai duse lăsând în urmă doar un zvon că peste creste cu brândușe ultimii fulgi joacă șotron În vale-i mare ciufuleală de muguri ce plesnesc vioi când ploaia nărăvașă spală cojocul alb de pe zăvoi; O gâză mică, zgribulită se-adăpostește repejor sub o ferigă adormită de basmul unui zburător… La geam, doi picuri se răsfață pe fruntea unui ghiocel ce vrea să scrie o prefață pe-al … Continuarea


Umbre (Fantomele trecutului), Partea întâi – Lili – Capitolul 4

Publicat de Cezar C. Viziniuck, 18 februarie 2014

Dar cine era de fapt această Lili, Liliana Tcaciuc? Nimeni din sat nu ştia exact. Unii spuneau că este sora Mariei Jigău, soţia ciobanului Vasile Jigău, Maria fiind de prin partea Iaşilor, alţii că e doar un copil luat de suflet, iar unii au ajuns până într-acolo cu speculaţiile spunând despre Lili că ar fi fata lui Vasile de la o altă femeie. Ceea ce ştiau ei sigur era că … Continuarea