Iubirea ta
Publicat de Lia Ruse, 29 octombrie 2014Iată clipa târând umbra schimbătoare Pe podeaua lumii când trece câte-un duh, Când luna se arată alb-cotropitoare Cu arcuri nichelate legate de văzduh. Punctată este noaptea cu bobi de chihlimbar Stropiţi de lumini, proaspăt, aburite, Câtă risipă de întuneric şi cleștar În sunete de aer naiv izbucnite! Prin metalu-nvineţit zori dulce furişaţi Sparg straturile dense şi înaintează, Trimişii nopţi, fără nimb, sunt desfiguraţi -Pe luciul argintiu- şi-n haos emigrează… Spălată-n … Continuarea
În zborul de cocor sunt ciclurile lumii
Publicat de Vasile Popovici, 27 octombrie 2014Se cârduiesc în zi cocorii a plecare, cu eleganţă-n zbor a bun rămas; câţi dintre ei nu îşi vor mai găsi popas decât pe valul zbuciumat de mare?! Când au venit, în primăvară timpurie – entuziaşti, copiii: „au sosit cocorii!” – se desluşeşte-albastru-n faptul aurorii pe care vor pleca în toamna netârzie. În zborul de cocor sunt ciclurile lumii, mereu aceeaşi ireversibilitate, iar emergenţa în transcendentalitate, e restitutio integrum în … Continuarea
Același început
Publicat de Cristian Carpenaru, 26 octombrie 2014În tăcerea absurdă şi împovărătoare Pe care n-am s-o înţeleg nicicând, Învăţ să ucid orice semn de întrebare Prin violenţa unui mefistofelic gând. Aud rostogolindu-se în scâncet idilic Mirifica minge de foc orbitor, Răstignindu-se şi reînviind tiranic Într-un aspru ritm pârjolitor. Din depărtări se aude glasul deşteptător Al cocoşilor, răsunând peste dealuri În tărăgănatul zbucuim sfredelitor Ce sădeşte pe ogoare efemere idealuri. Glasuri, bocete şi râsete, cuvinte şoptite, Aduc viaţa … Continuarea
Zâmbet de mamă
Publicat de Cezar C. Viziniuck, 9 octombrie 2014au trecut atatea ierni geroase peste tine atâtea criveţe ţi-au pălmuit obrajii şi primăveri cu parfum de flori chiar de-au fost puţine acum când frunzele ruginite te-ndeamnă la melancolie zâmbetul tău cald de mamă nu s-a ofilit m-aştepţi mereu cu aceiaşi ochi umezi de lacrimile ce-au curs cât am lipsit în prag cu-n zâmbet larg mă-mbrăţişezi din poartă mamă
Voi, demoni sacri
Publicat de Vasile Popovici, 7 octombrie 2014Sărmani poeţi, voi demoni sacri, ce v-aţi deprins cu poezia, ne amăgiţi că voi sînteţi acei ce lumea o preschimbă cu versul vost’ în alchimia, dar cum se face, au nu ştiţi că nici de foame, nici de sete, nu ţine poezia?! Şi nu ştiu ce motiv mă-ndeamnă să vă ascult minciunile edulcorate şi poate nu ştiţi ce înseamnă o rimă ori un coriamb, ori un dactil, un vers în … Continuarea
Neplânsul
Publicat de Ştefan Serşeniuc, 6 octombrie 2014Sunt trist că-s nenorocos. Jalea mă cuprinde de subsiori, mă duce la braţ prin târg şi mă dă de exemplu ca incomparabil. Plâng cu lacrimi adevărate dar ori e cald afară şi se evaporă, ori am obrazul de sugativă… Nimeni nu mă vede şi nu mă crede. Să-ncerc să plâng cu lacrimi colorate poate atrag atenţia? Lila, roşu, verde-crocodil-deschis? Şi mi-e o ciudă că în loc să mă plângă de … Continuarea
Rosturile firii
Publicat de Vasile Popovici, 29 septembrie 2014A adormit pe plajă marea şi a plâns cu capul pe meduze verzi şi cochilii de melci; din nestingher şi nepătruns abis a strâns pentru ghicit ţigăncilor din şatră scoici. Pun scoica la ureche şi ascult cum cântă, râde şi jeleşte marea şi cum suave glasuri de sirene de demult le trimitea matrozilor pierduţi chemarea. Trecând pe lângă şatra aşezată în prislop, îşi devoalează sânii şi-şi scoate ghiocul, nu-i fie … Continuarea
Mămăliga
Publicat de Ştefan Serşeniuc, 22 septembrie 2014Mămăliga îmbunătăţită… „– Ei, nu ştiu măi băieți, da’ parcî nu mai ari nici un gust măliguţa asta. Când eraţ’ voi tăţi grămadî nu mai dovidem la mâncari şî acuma o fac tot mai mititicî şi tot rămâni… Ira şî aracan di mini…” Nu mai are nici un gust mămăligă asta, când eraţi voi cu toţii nu ne ajungea şi acum o fac din ce în ce mai mică şi … Continuarea
Frunză străină
Publicat de Lia Ruse, 19 septembrie 2014Blândă şi odihnitoare Lumina printr-o sită, Atâta de departe, Mai curge poleită Şi-nchipuiri împarte Dezgolind sentimente Când fluierul zefirului Cu ritmuri dulci şi lente Invită, ca-ntr-un dans, Clipa ce-o prinde-n loc Trecând în zbor, aşa… Sclipind ca semn de foc. Toamna se-arată ca o chitară Și-n nostalgie lasă uimire Spre gândul în care A intrat o amintire. Umbra prinsă-n poeme, Peste vreme, Toamnă vrea s-o cheme. Ca o mică flamă … Continuarea
Bulgăre de poezie
Publicat de Vasile Popovici, 16 septembrie 2014Aruncă-mi draga mea, aruncă-mi pe sicriu un bulgăre de poezie! În loc de lutul greu şi lipicios ca un limax, ca o năpârcă, aruncă-mi tropi şi rime, şi măsuri, şi ritmuri. Aruncă-mi, draga mea, un bulgăre de poezie să se sfârâme-n tropi, dar mai ales într-o metaforă obscenă – moartea mea! Să crească muşuroiul dolofan; mormântul – el – mormântul meu; din rădăcini de stânjeni ce-şi trag prin capilare tropi … Continuarea
