Poema sin vergüenza
Publicat de Cezar C. Viziniuck, 29 august 2014ochii nu mai sunt ochi dacă n-au privit picioarele desfăcute ale unei femei bărbatul nu e poet dacă nu a atins cu-n singur vers sfârcul unui sân *** Ioana era mai tot timpul înconjurată de muşcate roşii în fereastră gândea şi răzgândea un poem apoi îl scria cu ojă pe sticla geamului era poemul nerostit al buzelor sale la umbra cuvintelor se dezbrăca expunându-şi sânii aproape perfecţi ca privindu-i fiece … Continuarea
Poemul ca dorinţă
Publicat de Costel Zăgan, 28 august 2014Vrei să-mi ţii de urât frumoaso să ieşim diseară-ntr-un poem pentru tine zău steaua mi-am ars-o doar c-o interjecţie te chem Hai diseară-ntr-un poem să te fac hiperbolă c-o sărutare c-un sonet de-amor să te blestem şi din cer buzna să dăm în mare Să te fac hiperbolă c-o sărutare pentru tine zău steaua mi-am ars-o pentr-un amurg de fată mare vrei să-mi ţii de urât frumoaso Să ieşim diseară-ntr-un … Continuarea
Pictorul şi culorile sale
Publicat de Ştefan Serşeniuc, 25 august 2014Iubesc culorile oricare ar fi ele, le am în inimă pe toate. Odată eram îndrăgostit de roşu. Cu părul roşu, cu buzele roşii, cu pistrui roşii. Am încercat să-i număr odată, dar mi-ai zis să mă opresc, că se gâdilă. Acolo. Când mi-a căzut cu tronc galbenul îmi păream bogat. Eram fudul şi chiar am început să fiu avar. O voiam toată pentru mine. M-a părăsit, voia să fie darnică. … Continuarea
Aud materia zvâcnind
Publicat de Vasile Popovici, 24 august 2014Desculţ stau cu picioarele în iarba de şopârle şi-ascult privighetori din mii de puncte cardinale; un intermezzo-ascult: ,,cascada apelor din gârle”; eterul mă-mpresoară cu zvoniri universale. Mă doare feeria acestei dimineţi de vară; de două suliţe acum, Ra se caţără-n zenit; în arcuire curcubeică se lasă-n sară; se-ncheie-o zi; din viitor în azi, o alta s-a pornit. Ascult materia zvâcnind acut în contra timpuri, nesincopat, c-o marjă mică de erori, … Continuarea
Eu și tăcerea
Publicat de Cristian Carpenaru, 22 august 2014Tăcerea coboară în stropi de gheață Peste pardoseala trupului ospitalier, La fel ca-n fiecare dimineață În scâncet de vânt pasager. Îi simt prezența în fiecare ungher, Rostogolindu-se în versuri frânte Precum un greiere stingher Ce-n bocet viaţa o să-și cânte. Mă subjugă în umbre reci Prin hățișul zilelor înhumate Sub laşitatea vecilor poteci Pe care paşi-mi refuză a le străbate. Ştiind că al ei zbor de păianjen Teama îmi strecoară … Continuarea
Erezia pescăruşului
Publicat de Costel Zăgan, 21 august 2014Timpul îşi ascute coasa de condeiul poetului De câte ori scrie i-aude fâşâitul ameninţător Icoane înmuguresc prin copaci Primăvara lucrurile îngenunchează O fi muzica sferelor de vină Paşii frumuseţii se aud nu se văd De nopţi albe mi-s pline buzunarele Aici pescăruşul dă deşteptarea Cehov doar trezeşte marea Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II (Constanţa, 17.08.14)
Limba română
Publicat de Lia Ruse, 18 august 2014Prindeam din zbor vorbe-mbăiate în spuma firii! Cu visuri curgea timpul în copilărie, Tot ce-ntrupa o limbă-nflorea clipa iubirii Şi inima cuminte clipea bucurie… Eternizată-n sânge e dulce limba noastră, Ne-a apărat întruna asemeni unui scut. Ea ne-a ţinut aproape. Şi-atunci în clipa-albastră Tot ea ne-a alinat şi…, uşor, am renăscut! În limba noastră râdem, în limba noastră plângem, În limba noastră trăim bucuroşi iubirea, Ne depărtăm de ţară -dar- … Continuarea
Gândul luminează
Publicat de Lia Ruse, 15 august 2014Gândul luminează peste pragul verii (Rar se aşază-n golul din timpul uitat), Fructe răcoroase, umbre limpezite, Sunetul din merii risipiţi în August Pe-un fior de frunze uşor legănat… Polei pastelat din văzduh coboară, Cade în livada cu surâs de aur. Ca-n timpurile de odinioară Ramurile cântă pe verde de laur. Blând, mirosul dulce aiurează-n sus, Dorul curge-n vară, ora în ceasornic, Miere e-n lumina lunecând spre-apus… Peisaju-i vis, pământul e … Continuarea
Ce scurtă îmi pare eternitatea!
Publicat de Cristian Carpenaru, 13 august 2014Un strigăt, răscopt de amarnică așteptare, Se prăvălește zgomotos peste necuprinderi În rostogoliri de haotică desfătare Bocindu-și tărăgănat amintirile zilei de ieri. Se poticnește la colțurile străzilor neșlefuite Precum un călător ce a uitat itinerariul, Se fâstâcește, uitat prin lumi nebănuite, Pentru o clipă devenind mai alb ca varul. Însă deodată, sfredelind întreaga zare, Purcede la drum însutindu-și fuga Spre nicăieri, în căutarea unui oarecare Ce ar fi dispus să-i … Continuarea
Made Mister Caţavencu
Publicat de Costel Zăgan, 12 august 2014Gagamiţă se întoarce într-o joi puicușorule trezeşte-te c-am ajuns în rai deşi e vai de noi nu-i bai (Costel Zăgan, NENEA IANCU REDIVIVUS)
