Cenaclul virtual „Luceafărul.net”, în sală: lansarea a trei cărți, Ovidiu Chelaru

Cenaclul virtual ,,Luceafărul.net”, în sală
Lansarea a trei cărți, Ovidiu Chelaru
Reportaj foto: 08 mai 2015

Vineri, 8 mai 2015, în sala de conferințe a Editurii Agata, Ovidiu Chelaru și-a lansat trei cărți:
1. Moment aniversar universitar – monografie -, Ed. Agata, 2015;
2. Himere și speranțe, poezii, Ed. Agata, 2014;
3. Elegii cotidiene, poezii, Ed. Agata, 2014.

Au participat personalități din spațiul culturii botoșăneni, prieteni apropiați ai editurii Agata și Cenaclului literar-cultural Luceafărul.net.
A fost un moment veritabil al unui cenaclu literar cultural, care s-a croit și se manifestă în mediul virtual prin intermediul revistei de cultură Luceafărul (www.luceafarul.net), cu finalitate în lumea materială relevată în formatul tipărit al publicației și colecția ,,Cărțile Revistei Luceafărul”.

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu Agata, lansare de carte, Luceafărul. Salvează legătura permanentă.

Simpozionul Internațional ,,Eminescu: Carte-Cultură-Civilizație”

Biblioteca Județeană ,,Mihai Eminescu”, 14 iunie 2014

Programul comunicărilor:

1. Poet, publicist PAVEL GATAIANTU, Novi Sad – Serbia, Prezenţa lui Mihai Eminescu în revista „Europa” din Novi Sad, Serbia;
2. Lect. dr. PUIU IONIŢĂ, (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi), Liturghia cosmică, proiecţia transcendentală a naturii eminesciene;
3.Prof. univ. dr. TRAIAN DIACONESCU, (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), titlu rezervat;
4.Prof. univ. dr. GISELE VANHESE, (Universitatea „Cosenza – Calabria”, Italia), titlu rezervat;
5.Lect. dr. LIVIA IACOB, (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), O nouă interpretare a Luceafărului eminescian. „Portretul unei zeităţi întunecate”;
6.Lect. dr. IOAN MILICĂ, (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), Reprezentări ale mecanicităţii în publicistica eminesciană;
7.Lect. dr. DORIS MIRONESCU, (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), Există un public pentru poezie? Eminescu între amuţirea elocventă şi scrisoarea deschisă;
8.Student masterand LUCIAN BĂICEANU, (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), Despre jocul cu intertextul eminescian în poezia nouăzecistă şi douămiistă;
9.Prof. dr. FLORIN DORCU, (Iaşi), Formele magiei culte în opera eminesciană;
10.Cercet. şt. dr. ANDREEA MIRONESCU, (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), „Străine guri”. Retorici ale amintirii în mărturiile contemporanilor;
11.Student masterand MARICICA MUNTEANU, (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), Eminescu fără Eminescu: capcanele şi derutele interpretării;
12.Prof. univ. dr. VIORICA S. CONSTANTINESCU, (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi), titlu rezervat;
13.Prof. univ. dr. LEONIDA MANIU, (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi), Eminescu văzut de Ştefan Cuciureanu;
14.Prof. univ. dr. LUCIA CIFOR, (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi), titlu rezervat;
15.Cercet. șt. pr. I dr. RODICA MARIAN, (Institutul de Lingvistică ”Sextil Pușcariu”, Filiala Academiei Române din Cluj Napoca), Steaua singurătății în Luceafărul, prezentarea volumului Luceafărul ”Text poetic integral, Studii” ed. Eikon, 2014;
16.Cercet. șt. dr. SEBASTIAN DRĂGULĂNESCU, (Institutul de Filologie Română ”Al. Philippide”, Filiala Academiei Române din Iași),Metafore ale timpului la Eminescu ;
17.Prof. drd. SILVIU MIHĂILĂ, (Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Valențe ale receptării sacrului la Eminescu în viziunea Zoei Dumitrescu Bușulenga .

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu Redactia. Salvează legătura permanentă.

La Dorohoi, Seara culturală: Tradiție, Muzică și Poezie

13 iunie 2014, orele 19,00

Cu acest prilej vor fi lansate cărțile:

1. Oieritul din satul Vorniceni (jud.Botoșani), autor Costel Haisuc, Editura Agata – 2008.
Expune prof. univ. Angela Paveliuc Olaru, doctor în etnografie.

2. Galerii de nostalgii (poezii), de Mariana Adăscăliței, Editura Geea – 2013.
Prezintă scriitoarea Elena Condrei.

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu Redactia. Salvează legătura permanentă.

Mariana Adăscăliței – Galeria de nostalgii

Un comentariu realizat de poetul botoșănean, Paul Mircea Iordache, cu ocazia lansarii volumului de poezii ,,Galeria de nostalgii”, Ipotești – 21 martie 2014:

O pasăre, cu un frumos penaj albastru, hoinăreşte prin livezile şi pădurile noastre. Mai tot timpul tăcută, totuşi, din când în când, scoate sunete de alarmă sau de mirare sau, cine ştie, de ce. Cred că se întâmplă, uneori, ca pasărea aceea albastră, extaziată de frumuseţile pradisului terestru, să-şi învingă timiditatea şi să emită triluri de privighetoare… Aceasta ar putea fi o metaforă pentru apariţia cărţii „GALERIA CU NOSTALGII” a Marianei Adăscăliţei.

Descoperim aici, cu surpridere, o lume a pastelurilor – pe care-o cunoscusem la Vasile Alecsandri – privitoare la mirajul naturii înconjurătoare, dar şi exuberanţa universului intim, iluminat de aura iubirii.

Şi, toate aceste trăiri sunt generate şi amplificate de aducerile-aminte, de nostalgiile ce inundă mereu universul sufletesc al autoarei. De altfel, chiar titlul cărţii – Galeria de nostalgii – are, sub acest aspect, o nuanţă confesivă.

S-ar putea spune că întregul volum poartă marca confesiunii, a curgerii unui izvor din prea-plinul sufletesc… Şi, toate acestea, în vers clasic, în muzicalitatea rimelor ce amintesc de poeţii romantici, dar şi de armonia cântecului popular.

La Mariana Adăscăliţei descoperim o sensibilitate aparte, o feminitate marcată de idilic, de puritatea unei lumi nealterate de un cotidian zgomotos, poluator. Pentru aceasta, poeta apelează frecvent la retrospectiv, la lumea copilăriei, a adolescenţei.

Desigur, autoarea cărţii abordează tangenţial, sugestiv şi o tematică legată de social şi chiar domestic, prioritară fiind, aici, familia, cu toţi ai casei. Prin această diversitate, volumul de poezii este un veritabil expozeu – o „galerie de nostalgii”, cum îl defineşte autoarea.

Dar, leit-motivul acestei „galerii” rămâne iluminarea dată de sentimentul iubirii, cu infinitatea nuanţelor sale. Într-un fel, multe din poezii sunt adevărate ode închinate iubirii. Exemplele sunt din abundenţă. Iată mirajul existenţial al primei iubiri:

„ Ploua din cer cu bucurii, cu fluturi,

Trăiam sub vraja sacr-a veşniciei,

Se scuturau a vară primii muguri,

Şi ne-mbătau miresmele câmpiei.”

(„Prima iubire”);

… sau exuberanţa sufletului îndrăgostit:

„ Iubesc şi soarele şi viaţa,

Natura toată-i un balsam.

Iubesc pădurea şi fâneţa,

Şi păsări ciripind pe ram.”

(„Iubesc”)

… dar şi tristeţea pierderii iubirii:

„Luna-i singura lumină, pentr-un tren ce nu mai vine”

(„Am pierdut o zi”)

… rămâne, însă, speranţa în regăsirea iubirii:

„ Mi-oi pune garanţie iubirea fără margini

Şi inima-mi curată, cea prinsă de fiori,

Şi de vom merge-alături, ne vom păzi cărarea,

Eu s-o îmbrac cu vise, tu s-o îmbraci cu flori!”

(„În ceas de taină”)

… descoperim accente bacoviene sau, pe-alocuri, păunesciene în poezia „Sub zăpezi”:

„ Prin iureş de fulgi, mână-n mână,

Cuprinşi de-o iubire târzie,

Ne-ngheţe sărutul pe buze

Şi-om sta sub zăpezi pe vecie”

Autoarea, un fin observator al naturii, urmăreşte prefacerile de peste an ale peisajului şi, asemeni compozitorului Antonio Vivaldi, în celebrul concert pentru vioară şi orchestră intitulat „Anotimpurile”, volumul prezintă un ciclu de poezii dedicate anotimpurilor: primăvară, vară, toamnă, iarnă. Iată-le:

Primăvara,

„ Primăvara-i… o fecioară numai bună de iubit”

(„Primăvara”)

… uneori, cu nuanţe pastorale:

„ Cânt-un ciobănaş din fluier

Apa susură-n izvor,

Eu ascult, în loc de cântec,

Plânsul trist al mieilor”

(„Plâng mieii”)

… dar,

„ În luna mai, potecile sunt pline

De cărăbuşi, de fluturi şi de flori…”

(„Metamorfoze”)

Vara,

„ Sus, cerul străluceşte senin şi însorit,

O zi de vară caldă, ca în copilărie,

În jur mă cheamă fluturi, în horă să mă prind,

Pe cer, abia zărită, îmi cânt-o ciocârlie”

(„Petale risipite”)

Toamna,

„ Eu nu plâng toamna, când prin ploi,

Trec păsări triste şi nomade

Şi vântu-mi şuieră tristeţi

Da-n mine plouă cu ploi calde”

(„ Eu nu plâng toamna”)

„ Şi plouă, plouă-ntruna, nesfârşit…

Când scapătă lumina la apusuri,

Trec cai flămânzi ce flutură pe coame

Atâtea întrebări fără răspunsuri.”

(„Tristeţi de Toamnă”)

Nostalgiile Marianei Adăscăliţei cutreieră şi vârstele: din copilărie, trecând prin adolescenţă şi tinereţe, ajunge la deplina maturitate. Astfel, în poezia „Copilărie” – ce este, aproape, un cântec de leagăn – poeta ne aminteşte: „Ce bine e, când eşti copil”…

Dar, Mariana Adăscăliţei cultivă şi poezia cu tematică pastorală, ca fiică a plaiului dorohoian, unde atmosfera mioritic-baladescă este încă vie şi proaspătă, atât în formă cât şi în conţinut:

„ Numai eu stau singur, singur,

Păzesc turma de mioare.

Frate-mi este doar un câine…

……………………………………….

Şi cânt oilor de jale

Cucul cântă prin poiene,

Mirela cântă prin ponoare.”

(„Ciobănaşul”)

Această atmosferă se conjugă firesc cu nostalgia după casa părintească, rămasă părăsită şi în paragină:

„ Să mergem la căsuţa veche-n sat

Şi-n locurile dragi care ne cheamă

………………………………………………

Dar plânge casa, poarta şi fântâna,

Că au rămas cu toate-a nimănui.”

(„Chemare”)

… apoi, inevitabil, irumpe dorul de mamă:

„ Te voi purta mereu în suflet mamă…

Chiar dacă tu, doar mă veghezi de sus,

Şi noaptea, când ard stelele pe boltă,

Te caut, să-ţi mai spun ce nu ne-am spus.”

(„Dor de mamă”)

„ Dintr-o poză-nvechită te chem,

Ai rămas, tot la fel de blajină…

Doar privirea –

Ca flacără arde mereu

Tu erai izvorul meu de lumniă.”

(„Mamei”)

Sesibilitatea Marianei Adăscăliţei se revarsă şi asupra codrului, fiindcă poeta, se vede, este o pădureancă, intim legată de acest univers fascinant:

„ Pădurile mai freamătă de păsări?…

Mai sunt bureţi de rouă… Mai sunt flori?”

(„Scrisoare către mama”)

Într-un fel, poeza Marianei Adăscăliţei este şi o depozitară a acelui „dor”, atât de specific românesc – şi, de aceea, intraductibil pe deplin –, a acelei legături nevăzute, intime, cu spiritualitatea satului, ce vine din ancestral, din etnosul românesc… Şi ce are mai sfânt românul, decât părinţii şi copiii, satul şi pădurea?…

Poposind aici, volumul închină un ciclu de poeme, mamei, apoi, tatălui, bunicii, bunicului… strămoşilor. Amintirile dezvăluie obiceiuri şi tradiţii – astăzi, în mare parte, pierdute –, veritabile referinţe monografice ale satului:

„ Şi să nu ne ieie somnul, ca să lucrăm până-n zori,

Ne-adunam fetele toate şi lucram în şezători”

(„La bunica în vacanţă”)

„ Mă aşez timid pe laiţă

Şi privesc lada de zestre,

Casa-i plină de odoare,

Parcă sunt într-o poveste.”

(„În odaie la bunica”)

Apoi, spre finalul volumului, poezia Marianei Adăscăliţei se afundă, tot mai mult, într-o lume cenuşie, a vieţii bătrânilor neajutoraţi, a satului aproape părăsit de tineri şi fără copii. În fine, apare, pregnant, imaginea cimitirului şi drama dispariţiei celor dragi – o dramă, cu atât mai mare cu cât, mintea de copil îi credea nemuritori:

„De ce-mi spuneai, când am crescut mai mare,

Că tu nu mori… Tu eşi nemuritoare?!”…”

(„De ce bunico?”)

Din fericire, pentru sănătatea sufletului, satul are robusteţea sa şi viaţa merge înainte, pulsând egal, ca un orologiu:

„Soarele-i dus să se culce – pe câmp, noaptea s-a lăsat,

Mâine iar, de dimineaţă, cu cofiţele şi coasa,

Petrecem ziua-n ponoare, cosim iarba ca mătasa.”

(„Cu bunicul la cosit”)

Sfârşitul vieţii este, însă, implacabil şi volumul revine, obsesiv, la tema trecerii spre dincolo de mormânt, cu evidente accente de religiozitate creştină:

„ Dar gârbovit şi împăcat cu soarta

Şi-i tot mai resemnat în faţa morţii

……………………………………………….

Şi vede-aievea ape repezi, grâne,

Şi dangătul de clopot l-asurzeşte…

Mă cheamă, auzi?… Ateaptă-mă, Stăpâne…

(„Rămas bun”)

După această incursiune în universul deschis de poemele din acest prim volum al Marianei Adăscăliţei – volum încredinţat spre tipărire Editurii „GEEA” –, rămânem cu imaginea unui tablou policrom al satului românesc, un mozaic de lumini şi umbre, al vieţii, al devenirii „de la tinereţe, pân` la bătrâneţe”.

Autoarea a impregnat fiecărei imagini din „Galeria de nostalgii” sensibilitatea şi puritatea din sufletul unei fete, născută la poale de pădure, în susur de izvor, în sacralitatea casei părinteşti.

Să sperăm că mulţi dintre cititorii acestui volum de poeme se vor regăsi în „tablourile” Galeriei de nostalgii, astfel aducându-şi lumină în suflete.

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu Paul Mircea Iordache. Salvează legătura permanentă.

Ziua Mondială a Poeziei

Ca o recunoaștere de către UNESCO a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume au contribuit la îmbogățirea culturii și spiritualității universale, din 1999, pe data de 21 martie, în întreaga lume au loc manifestări pentru a marca “Ziua Internațională a Poeziei”, cu scopul de a susține creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.
Este evident că ”Ziua Mondială a Poeziei” promovează, în același timp, și eforturile editurilor, care încearcă să se afirme în acest domeniu, publicând colecții ale poeților sau oferindu-le spații generoase în publicațiile de cultură periodice sau cotidiene.

În România, primele manifestări au fost susținute de Fundația Culturală „Orient Latin” și de Asociația Culturală ADSUM, urmate cu amploare, prin implicarea Bibliotecii Naționale a României și Palatului Național al Copiilor, ca un imbold, de câte mai multe asociații, organizații și instituții culturale.

În 2014, pentru marcarea ”Zilei Mondiale a Poeziei”, directorul general al UNESCO, Irina Bokova, a lansat mesajul că poezia este ”(…) o expresie profundă a minții umane și, ca o artă universală, (…) este un instrument pentru dialogul și apropierea între oameni. Această formă literară de exprimare ajută la promovarea dialogului între culturi și la înțelegerea între popoare, deschizând accesul la exprimarea autentică a unui limbaj.”

Anul acesta, poeții europeni au sărbătorit ”Ziua Mondială a Poeziei” la Roma, unde evenimentul a fost dedicat poeziei europene contemporane, ca un omagiu adus poeticii și limbilor europene. In cadrul evenimentului au fost citite poezii semnate de autori din 13 țări, România fiind reprezentată de poeta Daniela Crăsnaru.

La Botoșani, pentru al patrulea an consecutiv, Memorialul Ipotești-Centrul Național de Studii Mihai Eminescu a sărbătorit ”Ziua Mondială a Poeziei” la Biblioteca Națională de Poezie ”Laurențiu Ulici”. Aici au avut loc lansări de cărți și debuturi literar-editoriale. Au participat scriitorii George Tei, Liliana Popa, Petruț Pârvescu, Paul Mircea Iordache. Au mai participat oameni de cultură și reprezentanți ai editurilor, printre aceștia remarcându-se prof. univ. Liviu Antonesei.
Evenimentul de la Ipotești a avut un plus de valoare datorită unui moment deosebit realizat de recitalul de poezie al actorului Cezar Amitroaie de la Teatrul de Stat ”Mihai Eminescu” Botoșani, precum și modului original de prezentare a ediției, în stil autohton, asemenea lui Ion Creangă, de către poetul Constantin Cristescu.

Surse:
http://ro.wikipedia.org
www.agerpres.ro
www.hotnews.ro
www.stiri.botosani.ro

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu poezie. Salvează legătura permanentă.

”Cu pași prin timp”, la Muzeul de Etnografie

”CU PAȘI PRIN TIMP” – EXPOZIȚIE DE PĂPUȘI

Muzeul de Etnografie Botoșani găzduiește expoziția de păpuși intitulată ”Cu pași prin timp”, organizată în colaborare cu Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani.

Elevii claselor V-VII au realizat cu multă pricepere, sub îndrumarea doamnelor profesor Violeta Teslic și Alina Simona Gavril, păpuși în costumație specifică diferitor epoci istorice, propunându-și ca, în luna în care serbăm eternul feminin , să aducă astfel un omagiu tuturor doamnelor și domnișoarelor care ne înfrumusețează, nouă, tuturor, viața .

Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 martie – 11 aprilie 2014, de marți până duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00, la sediul din Bulevardul M. Eminescu, nr. 50.

via: Prof. Laura Tocariu – Șef al Secției de Etnografie și Artă Plastică

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu etnografie, expoziție. Salvează legătura permanentă.

Manuale digitale pentru sistemul românesc de învățământ (Interviu cu dr. Olimpius Istrate)

Manuale digitale pentru sistemul românesc de învățământ. Interviu cu Dr. Olimpius Istrate

Virgil Paraschiveanu: – În contextul inițiativei Ministerului Educației de a pune la dispoziția elevilor și profesorilor versiunea digitală a manualelor școlare într-un orizont de timp apreciat de comunitatea educațională ca fiind prea scurt, v-aș întreba, pentru început, ce impact poate avea această decizie asupra sistemului de educație din România?

Olimpius Istrate: – Aș începe prin a reaminti faptul că este datoria Ministerului Educației să desfășoare cât mai curând proiecte prin care să îmbunătățească modul în care elevii învață, prin investiții direcționate către spații de învățământ, dotare cu materiale didactice, formarea profesorilor, evaluarea sistemului și a procesului de învățământ, cercetare pedagogică, actualizarea programelor școlare și a conținuturilor, ameliorarea evaluării performanțelor școlare etc. Prioritizarea acestora este rezultatul unui echilibru găsit la un moment dat între nevoile și obiectivele sistemului, tendințele (sistemelor de învățământ) și presiunea socială, culturală, tehnologică, la care se adaugă opțiuni și decizii de ordin politic.

În privința manualelor electronice, este vorba de fapt de transpunerea conținuturilor învățământului în format digital, și putem spune că acest demers a început în România încă din anii 90, prin preocuparea unor entuziaști, cercetători și profesori. Formalizat și pe scară largă, Ministerul Educației a inițiat un program de informatizare încă din 2001, care includea o componentă de digitizare a conținuturilor (lecții în format electronic) și o componentă de dotare cu computere. Proiectul anunțat să înceapă în septembrie 2013 este, într-o oarecare măsură, o nouă etapă a unui proces mai lung. România are o experiență de peste un deceniu în elaborarea de conținut digital pentru elevi, existând deja peste 3700 de unităţi de învăţare în format digital pentru 21 de materii şcolare, deci nu cred că inițiativa prin care se dorește suplimentarea lecțiilor în format digital are nevoie de foarte mult timp de pregătire.

Câteva informații suplimentare cred că ne-ar ajuta să înțelegem lucrurile mai bine. Dotarea cu echipamente în școlile din România variază între 7 şi 68 de computere în şcolile din mediul rural şi între 10 şi 157 computere în mediul urban, conectate la Internet în proporţie de 73,4% (conform celei mai recente evaluări, realizată de un grup de experți în 2008), care asigură desfăşurarea de lecţii cu suport TIC pentru 5-20% dintre orele din programul şcolar.

Plecând de la aceste date, întrebarea se pune astfel: acest grad de dotare și utilizare este mic sau este mare, în anul 2013? Probabil că Ministerul Educației consideră că este nevoie de mai multe computere și mai multe lecții în format electronic – și sunt evaluări care arată că elevii și profesorii au aceleași așteptări. Peste 95% dintre elevi doresc să utilizeze mai mult calculatorul şi Internetul pentru lecţii la diferite discipline (eșantion de 4.000 de elevi), iar profesorii așează pe primele trei locuri, referindu-se la problemele în utilizarea laboratoarelor cu computere pentru desfășurarea de lecții de diverse discipline, numărul insuficient de computere, timpul insuficient pentru pregătirea lecției și lipsa conținutului în format digital (eșantion de 1.600 de profesori).

Desigur, unele îndoieli asupra pertinenței și oportunității programului pot să apară atunci când ne gândim la grupul țintă anunțat – elevii din ciclul primar. Ni se pare că elevii de 6-7 ani sunt prea mici pentru a învăța direct de pe computer – și țin să împărtășesc îngrijorările părinților în această privință, însă doar parțial. Există studii care arată că e important să ținem sub control timpul alocat acestor activități de învățare în fața calculatorului. Însă computerul constituie un instrument complex de muncă intelectuală de care o persoană nu ar trebui să fie ținută departe, indiferent de vârstă.

Virgil Paraschiveanu: – Este astăzi un moment potrivit pentru România pentru a decide să digitizeze manualele școlare?

Olimpius Istrate: – Manualul tipărit va dispărea, în timp, însă nu cred că în acest moment ar putea cineva să estimeze când se va întâmpla. Este o tendință generalizată de a migra către mediul electronic cu tot ce înseamnă resurse informaționale și practici de lectură, informare, comunicare de un anumit tip, chiar socializare, învățare, joacă și petrecere a timpului liber. Aceasta se desfășoară natural – facem lucrurile altfel pentru că ni se pare mai simplu, mai rapid, mai comod, mai economic. Manualul digital are o serie de avantaje certe, din punct de vedere pedagogic. În plus, are un potențial pe care abia îl întrezărim, deocamdată, la nivelul eficienței învățării. Ne așteptăm ca peste 20-30 de ani majoritatea elevilor din toată lumea să aibă la dispoziție cea mai mare parte a conținuturilor de învățare doar în format electronic, ca un rezultat al presiunilor sociale și din mediul economic, din partea angajatorilor, ca efect al tendințelor sociale și culturale, al dezvoltării tehnologice etc., și doar parțial ca rezultat al efectelor pozitive observate și al recomandărilor făcute de cercetătorii în psihologie și în pedagogie.

Ne întrebăm, de fapt, când decide un sistem de educație că este timpul să facă pași importanți în această direcție. Deja sunt țări care au pornit la drum: Coreea de Sud începuse acum doi ani să transpună tot conținutul materiilor școlare în format digital, intenționând, la momentul respectiv, să renunțe complet la manuale tipărite până în 2015. De asemenea, o știre recentă anunța că, începând din anul școlar 2013-2014, elevii din 45 de state americane vor studia Word-ul ca disciplină şcolară, în locul caligrafiei. Cred că, în scurt timp, vom auzi din ce în ce mai multe anunțuri similare, făcute atât de statele avansate și cu sisteme de învățământ performante, cât și de țări mai sărace care își propun să ardă niște etape în ameliorarea educației și să le ofere tinerilor cele mai bune condiții pentru formarea ca profesioniști în secolul XXI.

Virgil Paraschiveanu: – În epoca digitală, asistăm la o inversare a rolurilor: elevii îi învață pe profesorii lor sa utilizeze telefoane, computere, alte echipamente IT. Vor putea oare profesorii români să-i învețe pe elevi să utilizeze manualele digitale?

Olimpius Istrate: – Ca orice categorie profesională cu un număr mare de membri, cadrele didactice sunt un grup destul de eterogen și în această privință. În acest moment, cam 5-10% dintre profesorii de diverse discipline din preuniversitar utilizează deja noile tehnologii la un nivel foarte avansat, realizând destul de frecvent cu elevii activități de învățare inovative în care folosesc simulări și laboratoare virtuale, platforme și instrumente online, lecții electronice. La polul opus, avem cam 5% dintre cadrele didactice care nu au nici măcar adresă de email. Din păcate, nu sunt studii care să ne indice, diferențiat pe cicluri de învățământ, nivelul de pregătire al profesorilor în ce privește utilizarea noilor tehnologii.

După părerea mea, problema nu este aici – sunt sigur că profesorii de învățământ primar, alături de elevi și împreună cu ei, vor învăța extrem de repede să folosească manuale digitale în condițiile în care ar exista alți factori favorizanți, mult mai importanți: disponibilitatea pentru schimbare și măsura în care atât învățătorii, cât și elevii și părinții acestora, înțeleg rolul acestei schimbări, își dau seama de ce le este lor utilă și și-o asumă.

Virgil Paraschiveanu: În ce măsură sunt profesorii pregătiți pentru a utiliza conținut educațional digital și, mai ales, cine le oferă oportunități de pregătire în această direcție?

Olimpius Istrate: – Cel puțin în teorie, cadrele didactice au competențele necesare pentru a utiliza noile tehnologii în educație, obținute prin parcursurile de formare existente. Cursul obligatoriu „Instruire asistată de calculator”, introdus în programul de formare iniţială a cadrelor didactice prin O.M. 4316 din 2008, este un element important care adaugă competențe specifice viitorilor profesori, fiind orientat – cel puțin asta a fost intenția – către dimensiunea pedagogică a utilizării TIC. De asemenea, metodologia pentru acordarea de credite profesionale cadrelor didactice prin parcursuri de formare continuă are prevăzută o categorie specială obligatorie de cursuri de utilizare a noilor tehnologii.

Pe de altă parte, trebuie spus că un aspect important din această categorie și care are potențialul de a crește cuprinderea și calitatea formării, în special pentru profesorii din mediul rural, îl constituie formarea prin programe la distanţă (un exemplu fiind cursurile la distanță pentru cadre didactice, din cadrul Proiectului pentru Învățământ Rural, al Ministerului Educației), însă o metodologie de acreditare a cursurilor online încă lipsește.

Literatura de specialitate arată că sunt trei stadii în care se realizează pregătirea deplină a personalului didactic pentru a putea încorpora noile tehnologii: unul care se referă la competențele de utilizare a computerului – cursuri de TIC -, al doilea care vizează cursuri de instruire asistată de calculator, cu accent pe componenta pedagogică, iar al treilea nivel constă în (crearea, respectiv utilizarea de) instrumente și oportunități cu ajutorul cărora cadrul didactic folosește tehnologiile în mod curent, integrate firesc în activitatea profesională – atât în cadrul lecțiilor, cât și pentru dezvoltare profesională continuă.

În România există oportunități pe toate cele trei etape, iar o mare parte a profesorilor sunt deja beneficiarii acestora, pornind de la cursurile de utilizare a TIC (la care participaseră, până în 2008, 62% dintre profesorii din România) și cursurile de AeL (cu 78.000 de profesori certificați până în 2010) existente în ofertele de formare ale companiilor, ale Caselor Corpului Didactic și ONG-urilor, trecând prin cursurile de Instruire asistată de calculator, din parcursul obligatoriu de formare pentru profesia didactică, și terminând cu comunitățile socio-profesionale virtuale, revistele educaționale în format electronic și platformele online dedicate colaborării școlare prin proiecte didactice. Din păcate, această ultimă categorie este prea puțin valorizată de Ministerul Educației, deși astăzi este cea mai importantă. Drept consecință, programele existente sunt puține, prea rar accesate de către profesori și mult prea puțin cunoscute, deși unele sunt inițiate și recomandate de Comisia Europeană – de exemplu, acțiunea eTwinning de colaborare între școlile din Europa.

Virgil Paraschiveanu: – În final, apreciați că un program de digitizare a manualelor școlare va fi binevenit în rândul comunității educaționale – părinți, profesori, elevi?

Olimpius Istrate: – În acest punct intervine observația principală asupra unui eventual program de elaborare de manuale în format electronic, bazată pe lecțiile învățate din programele de informatizare anterioare și pe experiențele altor țări: eficiența sa va depinde de modul în care va fi proiectat și gestionat, de maniera în care va reuși să se integreze în ceea ce există deja și să valorifice ce e bun, de măsura în care va ști să se facă înțeles și acceptat de profesori și de elevi.

Este și o concluzie a discuției noastre despre manuale digitale. E prea devreme să ne pronunțăm în privința programului propriu-zis, pentru ca nu știm deocamdată ce își propune în ce privește ameliorarea procesului didactic și nici în ce va consta exact. […]

Interviul complet: Dascali.ro – Manuale digitale pentru sistemul românesc de învățământ

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu manuale școlare, Olimpius Istrate. Salvează legătura permanentă.

Apariție editorială: ”Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”

”Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”, autor: Silvia Lazarovici, a apărut la Editura Agata.

ISBN – 978-606-8189-75-0; index de catalogare a Bibliotecii Naționale a României – 81`374.2.821.135.1(498 Botoșani).09:929=135.1; format B5 (18,2/25,7 cm); 505 pagini; preț de editură: 50,0 lei, preț de lansare: 55,0 lei, preț de librărie: 75,0 lei/buc.

Dicționarul cuprinde 270 de personalități botoșănene (prin naștere și adopție) și 11 publicații periodice de cultură, educație și creație literară din fostul și actualul județ Botoșani, din 1817 (Dimitrie Raleț-Istanbul) și 1819 (Cuciuran Mihail-Botoșani) până în prezent (2013).
Lansarea cărții este preconizată a avea loc pe data de 7 iunie a.c.

Detalii despre dicționar: http://agata.ro/silvia-lazarovici-un-ancoraj-al-memoriei-literare-botosanene

19 mai 2013

Acest articol a fost publicat în Evenimente, Știri și etichetat cu Agata, biobibliografie, dicționar, publiciști, scriitori. Salvează legătura permanentă.

Ziduri

de Sofy Bistriceanu

(28 februarie 2013)

Cuvinte multe au venit
Aici, de dimineaţă,
Se sfătuiesc să facă zid
În calea ta, de gheaţă,
Să şadă gândul tău zălog
Acolo, vreme lungă.

Ascultă el îngândurat,
Cu soarele în umbră.
Şi se ridică iute apoi,
Cu focul în privire
Topeşte zidul!
Nevăzut e-n grabă
Să se mire.

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu Sofy Bistriceanu. Salvează legătura permanentă.

Andreea Cervatiuc Olaru, o execelență în cercetare

”Andreea CERVATIUC OLARU, n. 22 sept. 1970, Rădăuţi, jud. Suceava. A absolvit Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani (prom. 1989), Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura engleză – limba şi literatura spaniolă la Universitatea „AL.I. Cuza” Iaşi, cu Diploma Licenţa de Merit (şefă de prom., 1994); Diplomă de Masterat în Literatură Spaniolă, la Universitatea din Calgary, Alberta (Canada), cu lucrarea Adaptări cinematografice ale romanului „Don Quijote” (1999); Diplomă în Informatică obţinută la absolvirea cursurilor Institutului de Tehnologie din Alberta de Sud, Calgary (Canada, 2000-2001); doctor în Ştiinţe Umaniste la Universitatea „AL.I.Cuza” Iaşi cu tema Mituri antice şi medievale în „Iscusitul Hidalgo Don Quijote de la Mancha” (2006), doctorat în Predarea Limbilor Străine, Facultatea de Pedagogie, Universitatea din Calgary, Canada (2007).

A funcţionat ca preparator, apoi asistent titular la Catedra de Limbi Clasice şi Romanice a Facultăţii de Litere, Universitatea „AL.I. Cuza” din Iaşi (1994-1998); cursuri de masterat şi cercetare la Universitatea din Calgary, Canada (1997-1999); lector de limba engleză la Colegiul „Global Community” din Calgary (2002-2003); lector de limba engleză la Colegiul „Columbia” din Calgary (2003-2006); cercetător senior în Departamentul de Engleză Specialitate (2006-2007); post-doctoral fellow şi lector în Departamentul de Engleză ca Limbă Adiţională, Facultatea de Pedagogie, Universitatea din Calgary (2007-2010); din 2010 cercetător post-doctoral şi lector în Departamentul de Limbi Străine şi Diversitate, Facultatea de Pedagogie, Universitatea din Calgary, Canada.

Colaborări la publicaţii periodice din ţară şi din străinătate: Acta Iassyensia Comparationis, Almanahul copiilor (Bucureşti), Analele Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, Ateneu (Bacău), Colloquium (Botoşani), Cronica (Iaşi), Cuvîntul adevărului (Edmonton, Canada), Dacia literară (Iaşi), Gazeta de Botoşani, Intertext (Botoşani), Journal of Language, Identity and Education (S.U.A.), Junimea Moldovei de Nord (Botoşani, serie nouă), Lumină Lină (New York), Mentor XXI (Botoşani), Philologica Jassyensia, The Internet TESL Journal, Ţara fagilor (Suceava), University of Calgary Gazette, Journal of Identity and Migration Studies, Canadian Journal for the Study of Adult Education ş.a., precum şi la Radio Iaşi şi Radio România Internaţional din Bucureşti, la emisiuni culturale pe teme literare, în special de literatură spaniolă; a susţinut comunicări ştiinţifice: Mihai Eminescu – geniul poeziei româneşti (Cursurile de vară pentru străini, Madrid, 1992), Structură şi semnificaţie în romanul „La regenta” de Leopoldo Alas Clarin (Sesiunea ştiinţifică a studenţilor, Iaşi, 1993), Contribuţia lui Vasile Lovinescu în hermeneutica românească (Congresul al III-lea al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, mai, 1995) ş.a.

Bursă Naţională de Merit, Universitatea „AL.I. Cuza” Iaşi, 1991-1994; Bursă de specializare, Madrid, Spania, 1992; Bursă de Masterat a Decanului, Universitatea din Calgary, Canada, 1997-1998; Bursă de documentare, Filmoteca Naţională, Madrid, 1998; Bursă de Masterat a Provinciei Alberta, Universitatea din Calgary, Canada, 2006; Bursă de Doctorat „Regina Elizabeth II”, Universitatea din Calgary, 2006-2007.

Premiul Internaţional pentru Articol Excepţional de Cercetare în domeniul predării limbii engleze la vorbitori de alte limbi, International English Education Research Association, 2009; Exemplary Research Study Nomination, American Association of Applied Linguistics (AAAL), 2010; Premiul Internaţional pentru Eminenţă în Cercetare acordat de Asociaţia Ştiinţifică Internaţională TESOL, în cadrul Convenţiei anuale şi Expoziţiei Internaţionale TESOL, Dallas, 2013.”

(Text preluat integral din lucrarea ”Scriitori și publiciști botoșăneni – dicționar biobibliografic”, Ed. Agata, 2013, Autor, Silvia Lazarovici)

14 mai 2013

Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat cu Agata, Andreea Cervatiuc, publiciști, scriitori. Salvează legătura permanentă.

Cenaclul virtual „Luceafărul.net”, în sală: lansarea a trei cărți, Ovidiu Chelaru

8 mai 2015

Cenaclul virtual ,,Luceafărul.net”, în sală Lansarea a trei cărți, Ovidiu Chelaru Reportaj foto: 08 mai 2015 Vineri, 8 mai 2015, în sala de conferințe a Editurii Agata, Ovidiu Chelaru și-a lansat trei cărți: 1. Moment aniversar universitar – monografie -, Ed. Agata, 2015; 2. Himere și speranțe, poezii, Ed. Agata, 2014; 3. Elegii cotidiene, poezii, Ed. Agata, 2014. Au participat personalități din spațiul culturii botoșăneni, prieteni apropiați ai editurii Agata și Cenaclului literar-cultural Luceafărul.net. A … Continuarea →

Simpozionul Internațional ,,Eminescu: Carte-Cultură-Civilizație”

12 iunie 2014

Biblioteca Județeană ,,Mihai Eminescu”, 14 iunie 2014 Programul comunicărilor: 1. Poet, publicist PAVEL GATAIANTU, Novi Sad – Serbia, Prezenţa lui Mihai Eminescu în revista „Europa” din Novi Sad, Serbia; 2. Lect. dr. PUIU IONIŢĂ, (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi), Liturghia cosmică, proiecţia transcendentală a naturii eminesciene; 3.Prof. univ. dr. TRAIAN DIACONESCU, (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), titlu rezervat; 4.Prof. univ. dr. GISELE VANHESE, (Universitatea „Cosenza – Calabria”, Italia), titlu … Continuarea →

La Dorohoi, Seara culturală: Tradiție, Muzică și Poezie

12 iunie 2014

13 iunie 2014, orele 19,00 Cu acest prilej vor fi lansate cărțile: 1. Oieritul din satul Vorniceni (jud.Botoșani), autor Costel Haisuc, Editura Agata – 2008. Expune prof. univ. Angela Paveliuc Olaru, doctor în etnografie. 2. Galerii de nostalgii (poezii), de Mariana Adăscăliței, Editura Geea – 2013. Prezintă scriitoarea Elena Condrei.

Mariana Adăscăliței – Galeria de nostalgii

26 martie 2014

Un comentariu realizat de poetul botoșănean, Paul Mircea Iordache, cu ocazia lansarii volumului de poezii ,,Galeria de nostalgii”, Ipotești – 21 martie 2014: O pasăre, cu un frumos penaj albastru, hoinăreşte prin livezile şi pădurile noastre. Mai tot timpul tăcută, totuşi, din când în când, scoate sunete de alarmă sau de mirare sau, cine ştie, de ce. Cred că se întâmplă, uneori, ca pasărea aceea albastră, extaziată de frumuseţile pradisului … Continuarea →

Ziua Mondială a Poeziei

23 martie 2014

”Cu pași prin timp”, la Muzeul de Etnografie

19 martie 2014

”CU PAȘI PRIN TIMP” – EXPOZIȚIE DE PĂPUȘI Muzeul de Etnografie Botoșani găzduiește expoziția de păpuși intitulată ”Cu pași prin timp”, organizată în colaborare cu Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani. Elevii claselor V-VII au realizat cu multă pricepere, sub îndrumarea doamnelor profesor Violeta Teslic și Alina Simona Gavril, păpuși în costumație specifică diferitor epoci istorice, propunându-și ca, în luna în care serbăm eternul feminin , să aducă astfel un omagiu … Continuarea →

Manuale digitale pentru sistemul românesc de învățământ (Interviu cu dr. Olimpius Istrate)

4 iunie 2013

Articolul constituie transcriptul unui interviu pe tema manualelor școlare în format digital, realizat cu dr. Olimpius Istrate, de către Virgil Paraschiveanu, pentru comunitatea Dascali.ro. (4 iunie 2013) Manuale digitale pentru sistemul românesc de învățământ. Interviu cu Dr. Olimpius Istrate Virgil Paraschiveanu: – În contextul inițiativei Ministerului Educației de a pune la dispoziția elevilor și profesorilor versiunea digitală a manualelor școlare într-un orizont de timp apreciat de comunitatea educațională ca fiind … Continuarea →

Apariție editorială: ”Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”

19 mai 2013

”Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”, autor: Silvia Lazarovici, a apărut la Editura Agata. ISBN – 978-606-8189-75-0; index de catalogare a Bibliotecii Naționale a României – 81`374.2.821.135.1(498 Botoșani).09:929=135.1; format B5 (18,2/25,7 cm); 505 pagini; preț de editură: 50,0 lei, preț de lansare: 55,0 lei, preț de librărie: 75,0 lei/buc. Dicționarul cuprinde 270 de personalități botoșănene (prin naștere și adopție) și 11 publicații periodice de cultură, educație și creație literară din … Continuarea →

Ziduri

17 mai 2013

de Sofy Bistriceanu (28 februarie 2013) Cuvinte multe au venit Aici, de dimineaţă, Se sfătuiesc să facă zid În calea ta, de gheaţă, Să şadă gândul tău zălog Acolo, vreme lungă. Ascultă el îngândurat, Cu soarele în umbră. Şi se ridică iute apoi, Cu focul în privire Topeşte zidul! Nevăzut e-n grabă Să se mire.

Andreea Cervatiuc Olaru, o execelență în cercetare

14 mai 2013