Andrei
Andrei era singur într-o lume mult prea dură pentru vârsta lui. Avea doar opt anișori și trecuse prin mai multe necazuri decât ar face-o un adult. De când e pe stradă a învățat să se descurce singur. Atunci când primește…
Andrei era singur într-o lume mult prea dură pentru vârsta lui. Avea doar opt anișori și trecuse prin mai multe necazuri decât ar face-o un adult. De când e pe stradă a învățat să se descurce singur. Atunci când primește…
Doamne ce s-ar întâmpla Dacă aş duce un trandafir la tâmple Pornite ar înflori însuşi crivăţul iernii absolute Foc concentrat autoportret în ţăndări Posteritate distribuită în aval bucată cu bucată Nevroză vas comunicant al acestei comedii (in) umane În spatele…
Lâncede funii lungi de umbră Se ȋntind peste bietul pământ, Se presimte răsuflarea sumbră A aerului aruncat pe vânt. Mirat mai rotește pământul Un ornic cu acele-n soare Iar vremea alunecă-n cântul Foilor de porumb șușotitoare. Razele soarelui se chircesc…
Familia Rallet este de provenienţă levantină şi ajunge în spaţiul românesc la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Italiană de origine, familia Rallet s-a stabilit în secolele XIII-XIV în Constantinopol, în decursul timpului grecizându-se. Reprezentanţii ei au fost trimişi ai Veneţiei în…
Eminescu scria într-unui din manuscrisele sale: „cel ce cântă se dezmiardă şi pe el şi pe ceilalţi\”, gândind mai sus decât la agrementul, la plăcerea estetică imediată: urmărea efectul legilor muzicii, al legilor orfice, de a concilia contrariile . În…
Vine o zi când zidurile cad singure fără să aștepți surparea timpului; printre file plânse găsești sufletul îngălbenit aerul ia forma gurilor uscate coși cămașa cu flori false ieși în lume desculț departe sfâșiat de zile impare nu ai urechi…
În evocarea istoriei atitudinea poetică a lui Eminescu apare sub două aspecte: unul elegiac şi altul satiric . Viziunea elegiacă e predominantă în acele creaţii în care panorama civilizaţiei creează un sentiment al zădărniciei, determinat de ideea că nimic nu…
De cele mai multe ori plec din mine să-ți fac loc trezesc curcubee și sorb amarul cireșelor numărate din șase în șase uit de pumnii strânși în care țin lumea mea încercând la răscruci să te adun în mine toate…
Cu visele-n paradisul tăcerii Deodată-n văzul zilei am intrat, Mi-ating privirea de marginea zării Și lacrima ȋn vers m-a preschimbat Și simt cum ȋn clipita ce-mi dă viață, De traversez prin miezul ei real, Mă duce-n aurita dimineață. Cât de…
Un mijloc de locomoţie pentru tăcere chemaţi poetul la prefectură să vedem dacă în fagurii de miere n-are cumva lacrimi amare de ură Chemaţi poetul la prefectură să vedem are sau n-are documentul şi dacă e dotat cu gură un…