În lexicologie, prin arhaisme se înţeleg unităţile lexicale, sintagmatice, fonematice, gramaticale şi sintactice care au încetat să mai fie folosite în vorbirea curentă. Există, pe de o parte, arhaisme lexicale, cuvinte care nu mai sunt utilizate în limba de azi şi, pe de altă parte, variante arhaice, variante fonetice, morfologice şi flexionare ieşite din uz, precum şi arhaisme semantice, sensuri arhaice sau învechite ale unor cuvinte care se mai folosesc … Continuarea →

Oltenia este o arie importantă şi plină de interes ştiinţific din punctul de vedere al onomasticii. După cum se ştie, aceasta este singura regiune a ţării noastre pentru care dispunem astăzi de un dicţionar toponimic complet întocmit după toate regulile ştiinţei de echipe de toponomaşti de la Institutul de Lingvistică din Bucureşti şi de la Universitatea din Craiova. Lucrările au fost concepute şi coordonate de către regretatul profesor Gh. Bolocan, … Continuarea →

Termenul limbă literară ridică o serie de probleme din punct de vedere al realităţii lingvistice, culturale şi sociale, dar şi de natură terminologică pe care le consideră, în general, că o acoperă. Limba literară este o disciplină relativ nouă a lingvisticii (noţiunea de limbă literară se vehiculează din prima jumătate a secolului al XIX-lea). Concret, ea reprezintă varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale, caracterizată pintr-un sistem de norme, care … Continuarea →

Cuvinte şi expresii caracteristice pentru limbajul familiar-argotic din ultimul deceniu al secolului al XX-lea. Exemplele selectate fac parte din categoria inovaţiilor care au cunoscut un success imediat, pătrunzând nu numai în vorbirea multor persoane, ci şi în texte scrise, în primul rând în publicistică. ”Marfă” Unul dintre cei mai reprezentativi termeni ai vorbirii familiar-argotice actuale (mai ales a acelui registru sociolingvistic care e numit ”vorbirea tinerilor”, chiar dacă nu are … Continuarea →

La baza constituirii sale, realismul rus a avut și modele occidentale (în principal pe George Sand sau Honore de Balzac), dar și din opera lui Nicolai V. Gogol, Alexandr Sergheevici Pușkin sau Mihail Lermontov. În perioada sa de maturitate, realismul rus se conturează ca o literatură complexă, reprezentând nu doar aspectele negative ale vieții, ci toate nivelurile sociale, morale și intelectuale ale Rusiei epocii respective. Aprofundarea analizei psihologice va fi … Continuarea →

În acest studiu, îmi propun să evidenţiez caracterul modern al sistemului antroponimic românesc din Gorj şi tendinţele pe care acesta pare să le urmeze. Voi realiza un studiu sincronic, făcând o analiză detaliată a numelor actuale aşa cum reies ele din sistemul oficial de denominaţie, o evidenţă a sistemului popular de denominaţie şi un studiu diacronic al poreclelor. În deschiderea capitolului de faţă mi se pare importantă definirea termenilor generici … Continuarea →